O legenda chinezeasca spune ca era odata o lira cu un numar dublu de coarde fata de cele obisnuite. Nici citește mai mult

O legenda chinezeasca spune ca era odata o lira cu un numar dublu de coarde fata de cele obisnuite. Nici zeii, cat erau ei de zei, nu rezistau sa-i asculte cantecul suprem ca frumusete, iar muritorii cu timpane inadecvate il auzeau ca zgomot, fara sa-i perceapa melodia.Enervati, zeii i-au poruncit celui care o faurise sa despice lira in doua, iar mesterul a trebuit sa se supuna. Dupa aceea, zeii ascultau cand o parte a lirei, cand alta, nereusind sa lege jumatatile cantecului.
Poezia lui Eminescu este ca lira din legenda: tradusa, trezeste in cine nu-i cunoaste limba o nedumerire deceptionata: oare ce o fi in ea atat de extraordinar? Pe de alta parte, noi, care-i putem asculta cantecul integral, suntem oare demni de sansa asta? ....
Poezia lui Eminescu, extraordinara si trista de presimtirea propriei singuratati, pare sa fi ramas prizoniera in limba ei de o frumusete unica. Ar trebui sa o ascultam si sa ne bucuram de ea, cat nu e prea tarziu pentru noi ca muritori, caci lira, dinspre partea ei, are in fata eternitatea.

Cu cat sunt mai rari poetii care au lasat numele lor la veacuri, atat mai numerosi aceia care s-au pierdut citește mai mult

Cu cat sunt mai rari poetii care au lasat numele lor la veacuri, atat mai numerosi aceia care s-au pierdut in adancul uitarii.

Fericiti cei saraci cu fericirea

Poftim
cine-si asuma
riscul de-a fi trist
acum
cand
toamna pare singura sansa
ala citește mai mult

Fericiti cei saraci cu fericirea

Poftim
cine-si asuma
riscul de-a fi trist
acum
cand
toamna pare singura sansa
ala eu ala eu ala eu

De exemplu
tu
cel ca un mar inflorit

CE TRISTETE NE PROPUI
PENTRU ASTĂZI

Oricare femeie care venea in camera lui Fra, habar n-avea ce-o asteapta.
Fra era un tinar de buna credinta, hranit citește mai mult

Oricare femeie care venea in camera lui Fra, habar n-avea ce-o asteapta.
Fra era un tinar de buna credinta, hranit cu spuza notelor
si cu oftatul diejilor si bemolilor, traise in luxul imaginatiei,
slujea timpul foarte precis si cu mult simt gospodaresc,
iar la rindul sau, timpul trecea razant pe linga obrazul lui,
neatingindu-l, doar lasindu-i in urma un tremur de aer rece,
asemanator unei mingii, care te paseaza in goana,
Cite-o blonda, cite-o bruna il mai vizita din cind in cind
fara nici un motiv, care ascundea totusi in coaja lui
ridicolul propriei sale conditii.
Frumusetea lui Fra emana efluvii magnetice,
privirile de cameleon verzi, cu irizatii de pastrav le ademena pe femei
intr-un cerc atit de etans, incit,
daca ar fi dorit apoi sa se sustraga, nu s-ar fi putut comite,
nici o concesie, neexistind nici o fisura.
Ele veneau pe rind, el le conducea condescendent, tinindu-le trena
cu grija intr-o mina, sa nu-i mature cele saizeci si patru de scari, spre mansarda paralelipipedica, semanind mai degraba cu un buncar
decit cu o locuinta.
Toate ramineau surprinse, cind deschizind usa vedeau acolo,
asteptindu-le o statuie cutremurator de frumoasa,
care sta intr-un colt,
intr-un spatiu de pedeapsa. Linistea din jurul ei
era atit de perfect armonizata, ca moleculele de untdelemn, formind o plasma translucida, suav galbuie.

Golgota Cuvantului

Doamne Iisuse al limbii romane
iarta-ma ca-ti rastignesc cuvantul
viata trece numai visul tau ramane
il pastrez citește mai mult

Golgota Cuvantului

Doamne Iisuse al limbii romane
iarta-ma ca-ti rastignesc cuvantul
viata trece numai visul tau ramane
il pastrez in mine rastignindu-l

Iarta-ma ca-ti sangerez cuvantul
este trup din trupul tau preasfant
de-l rostesc se-nfioreaza gandul
fara tine nu exista niciun gand

Este trup din trupul tau preasfant
viata trece visul insa mai ramane
niciodata azi si maine si oricand
Doamne Iisuse al limbii romane

Iarta-ma ca-ti sangerez cuvantul
ii dau viata-n mine rastignindu-l

Poezia este deschiderea si inchiderea unei usi, lasandu-i pe cei care privesc prin deschizatura sa ghiceasca ce s-a vazut in citește mai mult

Poezia este deschiderea si inchiderea unei usi, lasandu-i pe cei care privesc prin deschizatura sa ghiceasca ce s-a vazut in frantura aceea de clipa.

Eu care misc in toamna aceasta apa fumurie,
De o vointa oarba adus si-ntunecat
La paznicul de lacuri noaptea sub citește mai mult

Eu care misc in toamna aceasta apa fumurie,
De o vointa oarba adus si-ntunecat
La paznicul de lacuri noaptea sub fereastra,
Visez o flacara la gura pustii de vanat.
Afara viscolu-mi smuceste din pripoane barca,
Pazeste-o, Doamne, rastignita de pamant,
Sa se trezeasca dimineata si sa plece
Copilul ros pe care-l port in gand.
Incolo nu mai are importanta
Deliru-acesta instelat venind,
Eu voi muri in pata de lumina
Pe care-o lasa luna rasarind.

Adaos

Fluturi de noapte

Fluturi de noapte
atrasi si inecati
de luna
oglindita
pentru fiecare
in alt loc!
Dar nimeni citește mai mult

Fluturi de noapte

Fluturi de noapte
atrasi si inecati
de luna
oglindita
pentru fiecare
in alt loc!
Dar nimeni nu vede
salba de aur
de la gatul
lacului!

Motiv

Voi spune: muntele
este ideea de libertate a unui pamant
voi spune: cercul de munti
este datum al citește mai mult

Motiv

Voi spune: muntele
este ideea de libertate a unui pamant
voi spune: cercul de munti
este datum al perfectiunii

voi spune: pamantul meu
s-a nascut fericit
- chiar daca marea l-a acoperit candva -
caci apele-i dadura vibratia eterna
si piatra colturoasasi vocea prin timp