S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Fara de aripi
Ingerul meu pazitor
inca n-a invatat sa zboare
fara de aripi
cat e ziua de citește mai mult
Fara de aripi
Ingerul meu pazitor
inca n-a invatat sa zboare
fara de aripi
cat e ziua de mare
e nevoit sa alerge
din urma mea
spreseara obosit
cade frant din picioare
astfel noaptea
trebuie sa ma apar singur
cum pot.
Poezia s-a nascut in noaptea in care omul a inceput sa contemple luna, constient ca nu e comestibila.
Poezia s-a nascut in noaptea in care omul a inceput sa contemple luna, constient ca nu e comestibila.
Coranul nu e lipsit de poezie, chiar farmecul sau, provenind din farmecele fizice ale existentei umane, tine, in aceasta privinta, citește mai mult
Coranul nu e lipsit de poezie, chiar farmecul sau, provenind din farmecele fizice ale existentei umane, tine, in aceasta privinta, oarecum, de acela al anticilor, cu culori mai noi si, indraznesc sa spun, mai insorite.
Poetul dorinta infinita de a inventa alte milioane de cuvinte ce ii pot defini impleticirea de trairi.
Poetul dorinta infinita de a inventa alte milioane de cuvinte ce ii pot defini impleticirea de trairi.
Daca poezia nu rasare la fel de firesc ca o frunza pe un copac, e mai bine sa nu se citește mai mult
Daca poezia nu rasare la fel de firesc ca o frunza pe un copac, e mai bine sa nu se nasca deloc.
Ce fericit sunt cand vine o poezie asa ca un inger ce-si cauta aripile printre cuvintele mele.
Ce fericit sunt cand vine o poezie asa ca un inger ce-si cauta aripile printre cuvintele mele.
Erezie de primăvară
Hai să ne urcăm în podul cerului fără scară
Să cotrobăim printre stele
Poate mai găsim citește mai mult
Erezie de primăvară
Hai să ne urcăm în podul cerului fără scară
Să cotrobăim printre stele
Poate mai găsim vreun înger colo de râs
Să aibă nou-născuţii cu cine să se joace de-a baba-oarba
Deschid fereastra şi întunericul năvăleşte în lume
Doamne de unde atâtea nopţi obraznice în versurile mele de dragoste
Îndrăgostiţii râd
Hei-rup Mugurii pleznesc poetul peste degete
Nu pe-acolo vine lumina prostuţule
- din Erezii de-o clipă
Verde codre si tufos,
Mult cu umbra racoros,
Vara cit esti de frumos,
Toamna, putred, singerate,
A tale frunze uscate,
citește mai mult
Verde codre si tufos,
Mult cu umbra racoros,
Vara cit esti de frumos,
Toamna, putred, singerate,
A tale frunze uscate,
Rose, rose zac pe jos.
Asa vara vietei mele,
Ca dalbele floricele,
Fost-au sa fie ca ele;
Dar de chin si munca mare
Trupul meu hodina n-are
Şi mi-i traiul tot in jele...
Vintul fioros cind bate
Spulbera-n strainatate
Frunzele vested picate,
Departe de-a lor tulpina,
Unde-i moartea mai streina,
Şi pier prin lume-aruncate.
Asa vintul de urgie
Aspru sufla-n saracie,
Şi rominu-n iobagie
Are, pe-ntinsul pamint,
Numai locul de mormint,
Ca sa moara-n duiosie.
Daleu ! mai roman barbate,
Mai desteapta-te, mai frate !
Ca de tine joc isi bate,
Şi-n robie tot mereu
Te tine-n lantul cel greu,
Lumea cea fara dreptate.
Doina
Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le citește mai mult
Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le aduce in starea de gratie.