Timp in delir

Azur inchis in vasul gros de lut
O, suflete, iluzie fragila,
Cum mai induri conditia umila
citește mai mult

Timp in delir

Azur inchis in vasul gros de lut
O, suflete, iluzie fragila,
Cum mai induri conditia umila
A carnii oarbe ce n-a cunoscut
Decat tarasul flasc ca de reptila
Al tr upului datornic si vandut
Perfidei morti ce zilnic vrea tribut
Si care-abia ma-ngaduie, din mila,
Ca pe un vier me imbatat de-o raza
Urcand la cer pe un tais de brici;
Tu, cumpana, ai si trecut de-amiaza,
Tu, mana mea, cat vei mai sta pe-aici
Pe unde timpu-n lucruri delireaza
Si nici nu stiu de-i joi sau vineri, nici!

Barbatul din nord:

Sunt cel mai frumos barbat din nord
cu ochii tristi de-atata spalacit albastru
- paduri de citește mai mult

Barbatul din nord:

Sunt cel mai frumos barbat din nord
cu ochii tristi de-atata spalacit albastru
- paduri de balti -
Sunt cel mai frumos barbat din nord
cu trupul descojit de arbori
zvelt, unduit de aspre vanturi,
brazdat de trasnete si-asemeni crud,
port braie de lumina fulgerata
sa plac si cerului si fetelor deodata.

Sunt cel mai frumos barbat din nord
latin la vorba, turbure in sange;
cant si paduri boreale hauie
sufletul meu printre stancile tarii.

Sunt cel mai frumos barbat din nord;
port pe chip ceata bunilor mei,
intre pleoape harburile lumii viitoare,
inima in romanesti cuvinte
se mistuie neagra
ca un soare.

Sunt cel mai frumos barbat din nord
pizmuit asemeni muntilor frumosi.

Flamand si gol, far-adapost, Mi-ai pus pe umeri cat ai vrut,

Flamand si gol, far-adapost, Mi-ai pus pe umeri cat ai vrut,

Un varsator de ceara ca mester iscusit
A nimerit odata un chip desavarsit.
Delicatetea, parul si zambitoarea fata
Ii da citește mai mult

Un varsator de ceara ca mester iscusit
A nimerit odata un chip desavarsit.
Delicatetea, parul si zambitoarea fata
Ii da infatosarei un aer de viata,
Dar din nenorocire el chipul a lasat
Pe langa foc la care a fost si prelucrat.
Nu este de mirare ca statuia de ceara,
S-a risipit indata aproape stand de para.
De ai facut un lucru si vrei ca sa-l pastrezi
Pentru viitorie, apoi sa departezi
Tot raul de-nainte-i si orice-mpiedicare,
Caci altfel este numai zadarnica lucrare.

Poemul nelinistii mele

Poezia pe care-o scriu azi
miine va muri.
Se ridica pe picioarele tremurinde
ale cuvintelor,
imi citește mai mult

Poemul nelinistii mele

Poezia pe care-o scriu azi
miine va muri.
Se ridica pe picioarele tremurinde
ale cuvintelor,
imi ia privirea si pulsul,
ca o vietate ce traieste
in alt secol
- mai inalt,
nenascut -
si se inalta sus, tot mai sus,
de pe umerii mei in care si-a infipt
ghearele sensului.
Pipai, cit pot, cu degetele ei
neantul.
Cine invinge?
Si cine-i invinsul?

Decat vinovatia mea

Vinovatia mea ametita e. O
Aruncare la tinta si o
Fereastra deschisa. Bajbaie ca orbii
Cuvintele citește mai mult

Decat vinovatia mea

Vinovatia mea ametita e. O
Aruncare la tinta si o
Fereastra deschisa. Bajbaie ca orbii
Cuvintele in pesteri vopsite
In alb si negru.

Alungat e alergatorul. Privesc
La propriul meu spectacol si pornesc.
Lumanarile palpaie si se face zi
Si staruie penumbra

Decat vinovatia mea vopsita
In alb si negru.

Poezia este un act politic pentru ca implica spunerea adevarului.

Poezia este un act politic pentru ca implica spunerea adevarului.

Vint tutun si alcool

Intr-o seara atit de ingindurat fui
vint tutun si alcool se anunta la meteo
ca citește mai mult

Vint tutun si alcool

Intr-o seara atit de ingindurat fui
vint tutun si alcool se anunta la meteo
ca i-am spus ciinelui care se uita staruitor
la mine
imi pare rau batrine n-am
nici un ban
o musca se plimba decenta pe tavan
mobila in bucatarie casca plictisita
a continuat sa dea din coada
ca si cind nu m-ar fi auzit
dar mi s-a parut ca m-a privit
cu un anumit inteles.

Calma, obiectiva, solara, lirica erotica a lui Cosbuc vine din aceeasi lume de sentimente puternice, traite cu intensitate, a satului. citește mai mult

Calma, obiectiva, solara, lirica erotica a lui Cosbuc vine din aceeasi lume de sentimente puternice, traite cu intensitate, a satului. Poetul o cunoaste bine: personajele i-au fost familiare inca din copilarie. Dragostea este deci atributul nedespartit al tineretii, de aceea harjoana, joaca ei, da poeziei lui Cosbuc cea mai bogata substanta. Miscarile sufletului nu sunt prea multe, oamenii satului sunt adanci si simpli, gesturile lor traditional previzibile, anecdotica nu prea variata. Dupa trezirea unui anumit presentiment adolescentin al iubirii- La oglinda, incepe cautarea. Fata il cauta pe flacau, flacaul alearga dupa fata: Rea de plata, Suptirica din vecini, La parau, Scara si totul se petrece intr-un adevar, intr-o luminozitate rara. O unda de senzualitate curata, invaluita in decenta si gluma, respira toata poezia de dragoste, al carei eroi sunt frumosi si senini si simpli ca niste fapturi ale antichitatii clasice, ca niste pastori din opera lui Longos. Jocul dragostei este un fel de rit natural, indeplinit cu o sagalnica participare si rezerva de catre fete si flacai. Si Cosbuc construieste in poezia lui fragmente ca de frize alexandrine, cu incantatoare basoreliefuri de viata taraneasca. Si nimic nu e fortat, si nimic nu e schimbat. Selectia a operat bine, eficient, episoadele bucuriei in dragoste sunt rotunjite si pline.