Ziua in care mor
la 23 de ani de viata
nu mai am ce sa scriu pana mor
si e viata azi
e gura mea deschisa in fata mortii gurii mele
e soare peste foc
e tot ce-as mai scrie
daca as mai avea ce sa scriu pana mor
e pielea cea mai intinsa a zilei
e ziua in care mor
ziua in care mor este inca o zi de viata
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poezia se scrie cu penita incinsa in cazanele iadului.
Poezia se scrie cu penita incinsa in cazanele iadului.
Sa scrii poezia e ca si cum ai face dragoste cu o femeie fara cuvinte.
Sa scrii poezia e ca si cum ai face dragoste cu o femeie fara cuvinte.
Nici!
Nu citi ceea ce va fi scris mai jos
Daca totusi insisti si nu vrei sa ma asculti
citește mai mult
Nici!
Nu citi ceea ce va fi scris mai jos
Daca totusi insisti si nu vrei sa ma asculti
si citesti
afla ca nu trebuia s-o faci pentru ca
nu aveam de gind
sa scriu nimic
acum insa trebuie sa scriu ceva pentru tine
asa cum esti
Daca ai ajuns cu cititul pina aici
iarta-ma Nu mai scriu in afara de rima
nici o silaba
Nici!
Poezia a fost limba de comunicare intre cei apasati si infierati cu masca sclaviei.
Poezia a fost limba de comunicare intre cei apasati si infierati cu masca sclaviei.
Un poet valoreaza la fel cat cel mai bun poem al sau.
Un poet valoreaza la fel cat cel mai bun poem al sau.
Poetul pastreaza in memoria sa o farama din lumea inalta ce l-a scapat printre pamanteni.
Poetul pastreaza in memoria sa o farama din lumea inalta ce l-a scapat printre pamanteni.
Erezie de primăvară
Hai să ne urcăm în podul cerului fără scară
Să cotrobăim printre stele
Poate mai găsim citește mai mult
Erezie de primăvară
Hai să ne urcăm în podul cerului fără scară
Să cotrobăim printre stele
Poate mai găsim vreun înger colo de râs
Să aibă nou-născuţii cu cine să se joace de-a baba-oarba
Deschid fereastra şi întunericul năvăleşte în lume
Doamne de unde atâtea nopţi obraznice în versurile mele de dragoste
Îndrăgostiţii râd
Hei-rup Mugurii pleznesc poetul peste degete
Nu pe-acolo vine lumina prostuţule
- din Erezii de-o clipă
Numai doina ne-a rămas
Ştefane Măria Ta
ridică-te nu mai sta
Că ne-au cotropit mârlanii
şi ne sug citește mai mult
Numai doina ne-a rămas
Ştefane Măria Ta
ridică-te nu mai sta
Că ne-au cotropit mârlanii
şi ne sug viaţa şi banii
Noi muncim ei se distrează
Fie noapte sau amiază
Nu le pasă nu le pasă
şi-au făcut din stele casă
Viaţa lor de aur pare
a noastră zace în fiare
Ia-Ţi sabia lui Boldur
şi fă ordine în jur
Ne conduc azi gură-cască
şi ne pradă vai în gaşcă
Istoria-i loz în plic
ne ia viaţa pe nimic
Pe muchie de cuţit
din zori pân-la asfinţit
- Doine de pus la rană
Poezie veche
muscam dintr-un mar pe iarba la umbra gardului in care s-a spinzurat auzind naluci de vrabii ciinele citește mai mult
Poezie veche
muscam dintr-un mar pe iarba la umbra gardului in care s-a spinzurat auzind naluci de vrabii ciinele negru al vecinului gheorghe acum o saptamina si ceva si ma gindeam cu tristete la soarta nenorocitului animal oh ar putea fi trecut cu vederea sufletul care n-a sarit inca santul dintre moarte si o parodie oarecare?
