Multe situatii in viata, daca le-am rezolva numai cu logica, am lucra tocmai asa cum ne-ar invata si diavolul sa citește mai mult

Multe situatii in viata, daca le-am rezolva numai cu logica, am lucra tocmai asa cum ne-ar invata si diavolul sa lucram.

Interventia nu are nici Inceput si nici Sfarsit,precum nu poate fi determinata baza acesteia dar poate fi determinat daca are citește mai mult

Interventia nu are nici Inceput si nici Sfarsit,precum nu poate fi determinata baza acesteia dar poate fi determinat daca are un determinant sau nu,prin faptul ca orice Interventie este prin raportare la Neinterventie o Predictibilitate ,intrucat Predictibilitatea apartine Neinterventiei,precum,orice Neinterventie este prin raportare la Interventie un Hazard,intrucat acesta apartine Interventiei.

Nu,Interventia,nu este un Eveniment in sine,decat in mintea noastra,fiindca pentru a fi un Eveniment dupa cum am mai scris in citește mai mult

Nu,Interventia,nu este un Eveniment in sine,decat in mintea noastra,fiindca pentru a fi un Eveniment dupa cum am mai scris in alte carti de ale mele este necesar sa se realizeze mai multe lucruri,si anume trebuie mai inainte de toate sa fie determinat ca o Lispa dintr-un „ceva” iar acea Lispa este Lipsa care se desprinde odata cu Evenimentul ei din Oglinda Semantica a Infinitului din cadrul Cuvntului-Matrice al Cunoasterii.

Elocinta este arta de a infrumuseta logica.

Elocinta este arta de a infrumuseta logica.

Formele Intangibile sunt determinate de catre noi ca fiind inversarea bazelor Continuumului Logic si ale Functiei Logice.
Astfel orice Hazard citește mai mult

Formele Intangibile sunt determinate de catre noi ca fiind inversarea bazelor Continuumului Logic si ale Functiei Logice.
Astfel orice Hazard este o Neinterventie raportata la Interventie precum orice Predictibilitate este o Interventie raportata la o Neinterventie.

Toata lumea se plange ca nu are memorie, dar nimeni nu se vaita ca nu are logica.

Toata lumea se plange ca nu are memorie, dar nimeni nu se vaita ca nu are logica.

Fenomenul Asemiotic este definit ca fiind nu numai un opus al termenului de Semiotica care era definit ca o alcatuire citește mai mult

Fenomenul Asemiotic este definit ca fiind nu numai un opus al termenului de Semiotica care era definit ca o alcatuire din pragmatica, semantica si sintactica.
Semiotica nu poate fi plauzibila pentru o rezolvare coaxiologica intrucat se axeaza pe relatiile om-semn, semn-semn, semn-semnificant, ceea ce nu este catusi de putin veridic intrucat Semantica Semioticii poate primi sens, tocmai prin Lipsa unei parti din sine care determina partialul sau periodicitatea si implicit raportarea la titulatura Inteles si partial Neinteles.

Caracteristica Fenomenului Asemiotic este determinata de functionalitatea sa, respectiv de functia asemiotica, fapt ce demonstreaza ca tocmai Expresia Unica a citește mai mult

Caracteristica Fenomenului Asemiotic este determinata de functionalitatea sa, respectiv de functia asemiotica, fapt ce demonstreaza ca tocmai Expresia Unica a Constiintei Pure Universale si Continuumul Infinit, interrelationeaza determinandu-se reciproc, tocmai prin Functia Asemiotica care caracterizeaza Fenomenul Asemiotic ce defineste functionalitatea Functiei Logice.

Logica sufera de un mare viciu logic: ea crede ca insasi realitatea e de natura logica, daca intalneste ceva ce citește mai mult

Logica sufera de un mare viciu logic: ea crede ca insasi realitatea e de natura logica, daca intalneste ceva ce nu se poate intelege in chip logic, ea va sustine ca acest ceva nu exista, ci e numai aparenta…