S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Reclam
N-am nici un chef sa dorm. Desii sunt obosit.
Ma voi trezi peste un secol, un mileniu… Toate
citește mai mult
Reclam
N-am nici un chef sa dorm. Desii sunt obosit.
Ma voi trezi peste un secol, un mileniu… Toate
Garniturile vor fi fost, desigur, schimbate.
La fel, vopseaua. Dar Mecanismul stupid
Va merge inainte, acelasii, in eternitate:
Iubire, mila, ura, crima, suicid…
Dar, inainte sa ma nasc, eu am platit
Pentru o alta destinatie! Am gresiit-o? Poate.
Sau totul n-a fost decat Reclama, pentru cei
Care se plictisesc in Puritate sii Lumina:
Lume unde se-amesteca Lucruri sii Idei,
In care toti poarta o armura ciudata,
Din carne, oase, sange, piele, gelatina.
Aventuri! Exotism! Oferta limitata.
Barbatul din nord:
Sunt cel mai frumos barbat din nord
cu ochii tristi de-atata spalacit albastru
- paduri de citește mai mult
Barbatul din nord:
Sunt cel mai frumos barbat din nord
cu ochii tristi de-atata spalacit albastru
- paduri de balti -
Sunt cel mai frumos barbat din nord
cu trupul descojit de arbori
zvelt, unduit de aspre vanturi,
brazdat de trasnete si-asemeni crud,
port braie de lumina fulgerata
sa plac si cerului si fetelor deodata.
Sunt cel mai frumos barbat din nord
latin la vorba, turbure in sange;
cant si paduri boreale hauie
sufletul meu printre stancile tarii.
Sunt cel mai frumos barbat din nord;
port pe chip ceata bunilor mei,
intre pleoape harburile lumii viitoare,
inima in romanesti cuvinte
se mistuie neagra
ca un soare.
Sunt cel mai frumos barbat din nord
pizmuit asemeni muntilor frumosi.
I-a fost dat marii poezii sa nu incapa in cuvinte.
I-a fost dat marii poezii sa nu incapa in cuvinte.
Tăcere cu efect retro
Mă plimb cu paşii grei de Iorga
o Doamne în ce veac am scris
tăcerea-şi citește mai mult
Tăcere cu efect retro
Mă plimb cu paşii grei de Iorga
o Doamne în ce veac am scris
tăcerea-şi acordează orga
şi mă trezesc din nou în vis
O Doamne în ce veac am scris
pe trepte de solar liceu
de cartea-mi părea paradis
iar Eminescu Dumnezeu
Pe trepte de solar liceu
tăcerea-şi acordează orga
şi-n amintire iată eu
mă plimb cu paşii grei de Iorga
Pentru un veac sau o poate un mileniu
împărtăşind tăcerea altui geniu
Costel Zăgan, Cezeisme,2008
...Poezia e fringhia
pe care urci la cerul (albastru, fireste! )
pe care cobori in oceanul
tot albastru, fireste!
sa citește mai mult
...Poezia e fringhia
pe care urci la cerul (albastru, fireste! )
pe care cobori in oceanul
tot albastru, fireste!
sa prinzi pestisorul vrajit
(te-ai multumi cu orice peste…)
fringhia cu care
iti infasori gitul slabanog
de poet chinuit –
in loc de colier/
in loc de zgarda/
in loc de guler de blana.
Lectura suprarealista Poezia m-a folosit ca semn de carte si-am ajuns c-o vesnicie mai departe Distihuri rebele
Lectura suprarealista Poezia m-a folosit ca semn de carte si-am ajuns c-o vesnicie mai departe Distihuri rebele
Fiind Eminescu
Fiind poet taceri cutreieram
si ma opream ades langa cuvant
si tampla mi-o apropiam
la blanda batere citește mai mult
Fiind Eminescu
Fiind poet taceri cutreieram
si ma opream ades langa cuvant
si tampla mi-o apropiam
la blanda batere de vant
Si ma opream ades langa cuvant
ca sa-l aud cum creste ca si iarba
de-si risipea mireasma teiul sfant
parea ca totusi nu traiesc degeaba
Ca sa-l aud cum creste ca si iarba
eu tampla mi-o apropiam
lumina lunii o caram cu roaba
fiind poet taceri cutreieram
Si ma opream ades langa cuvant
iluminat de teiul vechi si sfant
Melci
melci cu antene zdrobite
cara in spate
spirala vietii lor lunecoase
bajbaie spatiul
cautandu-se
oameni purtand pe umeri
citește mai mult
Melci
melci cu antene zdrobite
cara in spate
spirala vietii lor lunecoase
bajbaie spatiul
cautandu-se
oameni purtand pe umeri
povara potecilor incurcate
ratacesc spatiul
cautandu-se
cum dara de saliva argintie
a melcilor cu antene zdrobite
omului ii paveaza urma
surasul oncogen
al disperarii
Oare o poezie nu este chintesenta iubirilor ce au trecut si or sa vina pe langa tine, pe langa mine, citește mai mult
Oare o poezie nu este chintesenta iubirilor ce au trecut si or sa vina pe langa tine, pe langa mine, ca o istorie a cuvantului nerostit impreuna?