Ceaiul
Ceaiul pe care mi-l servesti
in fiecare dimineata are culoarea ochilor tai!
Dar intr-o zi vom pleca negresit
si ne vom opri la bariera orasului.
Tu in rochia ta de stamba,
eu sub brat cu cosuletul
de prins fluturi.
Tu, vrabia mea, mai zambeste o data
inainte de-a atinge zidul acela de scoici si de alge cu mana,
zidul acela intunecat!
O zi libera, 1996
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Ce demon?...
Ce demon curge prin artere
De ma cutremur cand respir
Durerile filtrate-n ere
De-al vietii dulce elixir?
citește mai mult
Ce demon?...
Ce demon curge prin artere
De ma cutremur cand respir
Durerile filtrate-n ere
De-al vietii dulce elixir?
Ce demon steaua mea saraca
O luneca in departari
De pare-o geniala joaca
Tot haosul de intamplari?
Ce demon va sorbi suflarea
Din eul care l-am pierdut
Cand m-o cuprinde iar uitarea
In dorul setei de-nceput?
Suntem poeti toata viata, si cand iubim, si mai tarziu, cand meditam.
Suntem poeti toata viata, si cand iubim, si mai tarziu, cand meditam.
Poezia este însăși viața. E umbra și lumina și dă omului senzația că trăiește cu planetele lui în cer.
Poezia este însăși viața. E umbra și lumina și dă omului senzația că trăiește cu planetele lui în cer.
Vin fluturii mama! Coboara
cu aripile lor de ceata ursuza
drept in izvoare, secandu-le.
Nu le auzi fosnetul hohotitor
citește mai mult
Vin fluturii mama! Coboara
cu aripile lor de ceata ursuza
drept in izvoare, secandu-le.
Nu le auzi fosnetul hohotitor
cum navaleste-n vazduh?
Nu le auzi strigatul
cotropit de-ntuneric?
Cad ca topoarele cu muchii grele,
retezand firul de iarba
sclipitor cum e luna.
Sa inveti sa fii poet inseamna sa te dezveti de viata.
Sa inveti sa fii poet inseamna sa te dezveti de viata.
Exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia.
Exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia.
Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le citește mai mult
Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le aduce in starea de gratie.
Ziua in care mor
la 23 de ani de viata
nu mai am ce sa scriu pana mor
si citește mai mult
Ziua in care mor
la 23 de ani de viata
nu mai am ce sa scriu pana mor
si e viata azi
e gura mea deschisa in fata mortii gurii mele
e soare peste foc
e tot ce-as mai scrie
daca as mai avea ce sa scriu pana mor
e pielea cea mai intinsa a zilei
e ziua in care mor
ziua in care mor este inca o zi de viata
Drumul:
Ma opresc in mijlocul de drum
Si ma intreb incotro ma-ndrept
Ma zbat mai ales cand perdeaua de citește mai mult
Drumul:
Ma opresc in mijlocul de drum
Si ma intreb incotro ma-ndrept
Ma zbat mai ales cand perdeaua de fum
M-opreste si-mi cere sa fiu intelept.
Atunci sunt cu ochii spre soare
Sau undeva spre colturi de stanci
Si ma intreb: in palma oare
Sau printre plopi sunt vai mai adanci.
Inima-mi salta cand este ploaie
Si nu a curs inca pamanul
Si dupa urme vad ca se-ndoaie
Ori bratul drept, ori numai gandul.
Cand ma gadila-n talpa tarana
Bratele-ntind si-mi cresc cand rad
Nu ma opresc nici daca ravna
O ia-naintea lancii cu-n rand.
Iubesc cel mai mult nepamantul
Amestecat cu soare si apa.
Urma lasata n-o-mprastie vantul
Nici stropii de ploaie n-o sapa.
