Dorul
Adesea existau si clipe
cand muntele curgea in soare,
cand gura tremura sub fluier
precum sub roua cea dintai o floare
de pe fundul inimii pastorului
porneau prin ceata destramata nave
plutind mult mai departe-ntr-un cer presupus
incat soarele insusi departandu-se parea
lana de aur a unei oi bolnave.
ca o aruncare in gol, de brate subtiri,
la nevazutul foc mistuitor si dulce -
astfel prin pastor curgea un mumte,
astfel pastorul era varful muntelui
din care steaua cu aripi smulge
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Orasul avea o singura casa
casa avea o singura incapere
incaperea avea un singur perete
peretele avea un singur ceas
citește mai mult
Orasul avea o singura casa
casa avea o singura incapere
incaperea avea un singur perete
peretele avea un singur ceas
ceasul avea o singura limba.
Suntem poeti toata viata, si cand iubim, si mai tarziu, cand meditam.
Suntem poeti toata viata, si cand iubim, si mai tarziu, cand meditam.
Pentru mine, ca intotdeauna M-am saturat de zgariat la suprafete Si unghiile ma dor, imi sangereaza; Cu sangele ce curge citește mai mult
Pentru mine, ca intotdeauna M-am saturat de zgariat la suprafete Si unghiile ma dor, imi sangereaza; Cu sangele ce curge cald imi spal eu fata Si ma manjesc cu-amar si lacrimi iar.
Drumul:
Ma opresc in mijlocul de drum
Si ma intreb incotro ma-ndrept
Ma zbat mai ales cand perdeaua de citește mai mult
Drumul:
Ma opresc in mijlocul de drum
Si ma intreb incotro ma-ndrept
Ma zbat mai ales cand perdeaua de fum
M-opreste si-mi cere sa fiu intelept.
Atunci sunt cu ochii spre soare
Sau undeva spre colturi de stanci
Si ma intreb: in palma oare
Sau printre plopi sunt vai mai adanci.
Inima-mi salta cand este ploaie
Si nu a curs inca pamanul
Si dupa urme vad ca se-ndoaie
Ori bratul drept, ori numai gandul.
Cand ma gadila-n talpa tarana
Bratele-ntind si-mi cresc cand rad
Nu ma opresc nici daca ravna
O ia-naintea lancii cu-n rand.
Iubesc cel mai mult nepamantul
Amestecat cu soare si apa.
Urma lasata n-o-mprastie vantul
Nici stropii de ploaie n-o sapa.
Despic insomniile pina dincolo
de golul retinei
frinturi de ginduri fac litanii
la marginea memoriei
creierul meu pastreaza citește mai mult
Despic insomniile pina dincolo
de golul retinei
frinturi de ginduri fac litanii
la marginea memoriei
creierul meu pastreaza reverberatii
care mingiie pielea umeda
a vintului.
poetul ironic sta deoparte si nu se mai baga
sau nu este chemat sa se bage
au aflat cu totii citește mai mult
poetul ironic sta deoparte si nu se mai baga
sau nu este chemat sa se bage
au aflat cu totii ca nu e bun
pentru ca le strica sarbatoarea
cu cinci minute inainte
ca ea sa se strice singura si sarbatoritul sa se intrebe
ce e putred in Danemarca lui II nu-1 cautati pe poetul ironic in lume
poetul ironic s-a retras din ea si vorbeste singur.
Jurnal de noapte, 1980
Cu zau ii mai pasa Ca pe la Voronet cerul se-ntoarce acasa Universuri paralele
Cu zau ii mai pasa Ca pe la Voronet cerul se-ntoarce acasa Universuri paralele
Poetul dorinta infinita de a inventa alte milioane de cuvinte ce ii pot defini impleticirea de trairi.
Poetul dorinta infinita de a inventa alte milioane de cuvinte ce ii pot defini impleticirea de trairi.
Operele marilor poeti n-au fost citite niciodata pana acum de omenire, deoarece doar marii poeti le pot citi.
Operele marilor poeti n-au fost citite niciodata pana acum de omenire, deoarece doar marii poeti le pot citi.
