Saltand, grierul la tara

Saltand, grierul la tara

o iubire, mai multe pachete de nervi, o colectie de idei si o moarte.

o iubire, mai multe pachete de nervi, o colectie de idei si o moarte.

Golgota Cuvantului

Doamne Iisuse al limbii romane
iarta-ma ca-ti rastignesc cuvantul
viata trece numai visul tau ramane
il pastrez citește mai mult

Golgota Cuvantului

Doamne Iisuse al limbii romane
iarta-ma ca-ti rastignesc cuvantul
viata trece numai visul tau ramane
il pastrez in mine rastignindu-l

Iarta-ma ca-ti sangerez cuvantul
este trup din trupul tau preasfant
de-l rostesc se-nfioreaza gandul
fara tine nu exista niciun gand

Este trup din trupul tau preasfant
viata trece visul insa mai ramane
niciodata azi si maine si oricand
Doamne Iisuse al limbii romane

Iarta-ma ca-ti sangerez cuvantul
ii dau viata-n mine rastignindu-l

Poezia e un mod ceremonial, ineficient de a comunica irationalul, este forma goala a activitatii intelectuale.

Poezia e un mod ceremonial, ineficient de a comunica irationalul, este forma goala a activitatii intelectuale.

In mintea noastra - ceara moale -
senzatiile isi afunda ca niste gaze micile picioruse zburdand
din loc in loc, citește mai mult

In mintea noastra - ceara moale -
senzatiile isi afunda ca niste gaze micile picioruse zburdand
din loc in loc, o briza sau o furtuna de culori, sunete, mirosuri, atingeri
si forme, un snop de impulsuri nervoase desprinse din molozul
senzatiilor. In alambicuri, spatiul si timpul
zborul si pricina nasterii
ordoneaza totul in imagini si serii, ca niste carti in rafturile
bibliotecii.

Cum suntem

Alb-roz copacii. Fals Gauguin.
Aceleasi strazi. Si apele pavate.
Cumpar doi trandafiri
si intru in cetate.
Sub lovituri de ceas
citește mai mult

Alb-roz copacii. Fals Gauguin.
Aceleasi strazi. Si apele pavate.
Cumpar doi trandafiri
si intru in cetate.
Sub lovituri de ceas
strimb aplecata in cer ca un dolmen
sub lacat intre raiuri si iaduri aminate.
Alb-roz coapcii
in clopote de iarba si de somn.
Sub lovituri de ceas din turnuri vii
pierdut
paradis acest drum
ce ma abate...
Si restul
doar singuratate.

Tristan si Isolda

Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si citește mai mult

Tristan si Isolda

Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si ca un scut
Pe trupul meu asternut.

Alba ardeai in calma noastra-adorare,
Din care mainile-mi un nimb ti-au fost incins,
Iar toamna cand pojarul si-a aprins,
Ardeam de-a valma-ntr-o tacuta invalvorare.

Puri sub steag de foc pluteam, corabie
Alba; toamna, printre lacrime filtrata
Punea-ntre noi a lui Tristan jurata sabie
De inaltare si de puritate.

Absintheria din orasul vechi

Sunt aici cu toate gandurile mele
Si coastele pe dos nici eu nu stiu cum
citește mai mult

Absintheria din orasul vechi

Sunt aici cu toate gandurile mele
Si coastele pe dos nici eu nu stiu cum
De am ratacit atatea nopti fara nume fara aer
Zgomotele se aud atat de puternic in spatele peretilor
Si nu pot dormi - iubirea e cea mai hatra panza - din nou acelasi gust de absint .

Si uite-asa am rontait un vers de paine arsa.

Si uite-asa am rontait un vers de paine arsa.