Colind strazile inguste, privesc indelung oamenii,
siluetele lor subtiate prin care poti infige o lama
fara sa curga sange,
castelele citește mai mult

Colind strazile inguste, privesc indelung oamenii,
siluetele lor subtiate prin care poti infige o lama
fara sa curga sange,
castelele pe-o rana prinse in plase de paianjen celeste
si muzeele adapostite in castele dezlipite din poveste
si lipite ca niste abtibilduri pe zambete,
pe flash-urile turistilor, pe zarva pasilor pierduti pe dalele roase,
miros de petrosin si analcid, de amoniac din latrinele
miilor de vizitatori care inabusa intrarile si ingrasa oglinzile
cu zigzagul lor de plastilina, printre atipirile oamenilor de ordine,
printre tufisurile plutind pe volute baroce si cristalul trompetelor,
in alcovurile violei da gamba.
Colind strazile inguste, privesc indelung oamenii. Ma pierd prin campii si pe dealuri,
ma afund in ceata erei eroice, printre steme pentru totdeauna apuse
rupte din trupul infrigurat de puritate.
Figuri de crai se pierd peste coamele orizontului,
se duc si imi apar mai rascolitor in vis,
in tristetea ingrosata ca vinul vechi in ochii deschisi,
indelung sangerandu-mi in creier.

Indelung

Poezia autentica opereaza pe cord deschis.

Poezia autentica opereaza pe cord deschis.

Barbatul din nord:

Sunt cel mai frumos barbat din nord
cu ochii tristi de-atata spalacit albastru
- paduri de citește mai mult

Barbatul din nord:

Sunt cel mai frumos barbat din nord
cu ochii tristi de-atata spalacit albastru
- paduri de balti -
Sunt cel mai frumos barbat din nord
cu trupul descojit de arbori
zvelt, unduit de aspre vanturi,
brazdat de trasnete si-asemeni crud,
port braie de lumina fulgerata
sa plac si cerului si fetelor deodata.

Sunt cel mai frumos barbat din nord
latin la vorba, turbure in sange;
cant si paduri boreale hauie
sufletul meu printre stancile tarii.

Sunt cel mai frumos barbat din nord;
port pe chip ceata bunilor mei,
intre pleoape harburile lumii viitoare,
inima in romanesti cuvinte
se mistuie neagra
ca un soare.

Sunt cel mai frumos barbat din nord
pizmuit asemeni muntilor frumosi.

Reintoarcerea

teritoriile noptii-s poate singurele adevarate
caci doar in zone crepusculare
mai freamata si azi
explozia lui dumnezeu in citește mai mult

Reintoarcerea

teritoriile noptii-s poate singurele adevarate
caci doar in zone crepusculare
mai freamata si azi
explozia lui dumnezeu in suflete
cum pare sa fi inceput totul.
si doar anevoie imi amintesc
ca pe atunci, un copil ne-a improscat
cu o apa, ai carei stropi inca nu ne-au ajuns.

afara batea vantul. ploua.
si-am zarit deodata o fetita
in fata ferestrelor casei scarilor
urmarind din ochi o prietena
ce urca treptele in urma tatalui ei.
a ridicat incet manuta a ramas bun
nemiscata, insa cealalta nu s-a intors.
si ea a ramas asa - cu mana-i mica
inaltata. palpitand ca o vietate ranita
traind pesemne, pentru prima oara
prin sticla umeda dintr-o casa a scarilor
instrainarea din jur. singuratatea.
apoi, s-a indepartat incet, impovarata
carand in spate ghiozdanul
aproape cat ea de mare.
si dintr-odata a zbughit-o
de parca ar fi uitat
brusc, totul.

Octombrie

Pamantul viseaza oameni
si geme
caini de zapada latra in noi
ca si cum luna-

vezi-ti durere citește mai mult

Octombrie

Pamantul viseaza oameni
si geme
caini de zapada latra in noi
ca si cum luna-

vezi-ti durere albastra de drum
s-au cocosat orele
de-atatea rugaciuni

pamantul viseaza fructe de aur
cazand
un strut doi struti de speranta—
ca si cum-

da-mi mana da-mi glasul
sa trecem
silaba asta de fum

pe camp
brandusele singuratatii

toamna ca o bivolita
mananca
din inima asta de scrum.

E unul in mine ce cata sa zboare iar altu se trage adanc in abis. Din zbateri durerii eu leg citește mai mult

E unul in mine ce cata sa zboare iar altu se trage adanc in abis. Din zbateri durerii eu leg o-naltare Iubirii de oameni c-un fulger deschis! E unul in mine!

Noaptea lui Odiseu

Porti mari, de fier, se-nchid cu intuneric
Si vulturi cad prin aerul confuz
Mari bolovani manati citește mai mult

Noaptea lui Odiseu

Porti mari, de fier, se-nchid cu intuneric
Si vulturi cad prin aerul confuz
Mari bolovani manati de raul sferic,
Surpati din maluri de un vant de duca iara
Ca valurile tu, femeia mea-n auz
Din asteptarea somnului ma chemi afara

Si-ntins cum sunt pe blanuri de feline
Pietrosu-mi trup incet calatoresti
Mireasma grea, de mosc, patrunsa-n mine,
Si cand visez la lupte barbatesti
Cand parul ca un streag invins ti-l fluturi
La marile serbarile Eleustine

Si mor trist, in asternuturi.

Danseaza cea dintai prin ochiul meu:
drum de osanda urca pelerinii
cetatii umbrelor, cu crini virgini
cu jertfe de arome-n citește mai mult

Danseaza cea dintai prin ochiul meu:
drum de osanda urca pelerinii
cetatii umbrelor, cu crini virgini
cu jertfe de arome-n bulbul greu.

Un juramant te scalda in azur
ca un copac in luna scufundat
peste clopotniti izvorand mai pur,
spland in albii coaste de barbat.

Adoratie

Poezia s-a nascut in noaptea in care omul a inceput sa contemple luna, constient ca nu e comestibila.

Poezia s-a nascut in noaptea in care omul a inceput sa contemple luna, constient ca nu e comestibila.