Sarutul poeziei
Decat un potop de cuvinte,
mai bine sadeam o padure.
Crestea umbra tot mai trufasa,
incat soarele se putea culca
in pat de umbre.
Strang in palma un miez
de idee cruda.
Astept sa se coaca fragii
din padurea copilariei,
sa-mi fragezeasca limba
aroma carnii unui fruct
adevarat.
Gustul poeziei poate fi tot atat de dulce
ca roadele crangului,
daca ea te-a sarutat o data
si ti-a intrat in inima
ca lumina-ntr-o casa.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Rod ma voi pierde: si port in gura limba amara: un infinit de trupuri albe mi-am amintit pe-al caror pantec citește mai mult
Rod ma voi pierde: si port in gura limba amara: un infinit de trupuri albe mi-am amintit pe-al caror pantec am sperat sa-mi asez tonul unui ideal de perfectiune!
Inaltare la inima Liniste Dumnezeu se roaga in noi Poeme infractionale, 1995
Inaltare la inima Liniste Dumnezeu se roaga in noi Poeme infractionale, 1995
Iar e luni
si nu m-am mai nascut
iar ma voi naste din cind in cind
si pina sa-mi crape citește mai mult
Iar e luni
si nu m-am mai nascut
iar ma voi naste din cind in cind
si pina sa-mi crape ochii
vad stele vezi...
Numai in copilarie stiam
ca m-am nascut o data
pentru totdeauna.
Atunci mi se dadea toata
promisiunea pe mina.
Ingerii n-au coborat de pe arca, au preferat sa ramana un mit.
Ingerii n-au coborat de pe arca, au preferat sa ramana un mit.
Poeţii sunt legislatorii nerecunoscuţi ai lumii.
Poeţii sunt legislatorii nerecunoscuţi ai lumii.
Crepuscul
Cetatea moare, in amurg,
Un zid de-abia-si mai tine umbra;
Opt veacuri peste cripte curg
Si-n pulbere zidita-i citește mai mult
Crepuscul
Cetatea moare, in amurg,
Un zid de-abia-si mai tine umbra;
Opt veacuri peste cripte curg
Si-n pulbere zidita-i nunta.
Cu sapte lacate pe-un drug,
Porti mari, de umbra si tarana,
Doar vre-un crenel sta clapaug,
Cu el si veacul dus pe-o rana.
Eu cred mai degraba ca poetul, ca orice om, ar trebui sa se priceapa la multe chestiuni intelectuale si manuale: citește mai mult
Eu cred mai degraba ca poetul, ca orice om, ar trebui sa se priceapa la multe chestiuni intelectuale si manuale: la geografie si limbi moarte, la tamplarie si la horticultura. Nici nu stiu cum ai putea sa traiesti si sa scrii fara sa te ocupi de cresterea copiilor (ca de facerea lor nu e nevoie de expertiza), cultivarea pomilor, de albine si de faguri de miere, sau de astronomie.
Mi se pare mie ca poetul e mai bun cand e colectionar de meserii decat un lenes cu vise vagi. Pe de alta parte, traim intr-o lume mediatica in care se poate trai din scris, nu necesar din poezie. Cronicile, romanele, scenariile de film si scrisorile de santaj se platesc destul de bine, asa ca e posibil ca un manuitor al tastaturii sa fie capabil sa-si castige traiul din batai ritmice pe litere.
Inima de portelan:
Numai doi intr-un castel infim
Pe care nici o umbra nu-l mai sparge
La ceasu-n care citește mai mult
Inima de portelan:
Numai doi intr-un castel infim
Pe care nici o umbra nu-l mai sparge
La ceasu-n care e ales sa fim
Cu-o dragoste peste catarge.
Iata drumul nu vine sau astazi vine
Ca si cand n-am scapa de apus
Nici tu nici eu, dar se cuvine
O intrebare fara raspuns.
Dorul s-a aprins intr-o idee
Si nici o lacrima nu-l stie stinge
Chiar daca vorbele o sa-l incheie,
Calcand, tacut, va mirosi a sange.
Si daca nu mai e scapare-n fuga
Si am uitat sa stiu cat tine-un an,
Coboara mana pana nu alunga
Spaima inimii de portelan.
Boncanitul sangelui
Ude inca visele furisate-n iarba
Musuroaie de cartita
Proaspete, proaspete
Aburul indecis al diminetii
Migratoare zapezile citește mai mult
Boncanitul sangelui
Ude inca visele furisate-n iarba
Musuroaie de cartita
Proaspete, proaspete
Aburul indecis al diminetii
Migratoare zapezile in aripi
Si-n floare
In prundisuri privighetorile raului
Risipita campia in triluri
Binefacerea soarelui neinceput
In adancul albastrului
Ciocarlia privirii
Pana la pragul de sus
Al curajului
In padurile inimii boncanitul sangelui.
