In seara asta am sa plang
In seara asta am sa plang
Cum n-au mai plans de mult baietii
Si va veni o fata sa o ning
Si ne vom da frumos tristetii.
In seara asta clopotele ard,
Copacii au in trup un fel de disperare,
Fecioarele luminii intra in hazard
Poetilor le creste-n suflet cate-o floare.
In seara asta iubesc parc-as muri
Si graul l-as vedea ultima oara,
Iubito, lasa-ti pletele pustii
Pe cer stele incep sa-l doara.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Pe de o parte, se fereste sa pozeze in poet, insa, pe de alta parte, se teme de perspectiva de citește mai mult
Pe de o parte, se fereste sa pozeze in poet, insa, pe de alta parte, se teme de perspectiva de a nu mai fi poet. Pentru Bacovia, maximum de drama nu e sa mori, ci sa fii un fost poet.
Ca si in geometrie, inteleg prin poezie o anumita simbolica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta… Pentru mine poezia este citește mai mult
Ca si in geometrie, inteleg prin poezie o anumita simbolica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta… Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, asa ca, ramanand poet, n-am parasit niciodata domeniul divin al geometriei.
Frunze Statuile decadente ale toamnei: in aer ascunse ( Universuri paralele )
Frunze Statuile decadente ale toamnei: in aer ascunse ( Universuri paralele )
Sunt o fabrica de poezie si nimeni nu va fi dat vreodata afara, chiar daca Dumnezeu mai face pe seful.
Sunt o fabrica de poezie si nimeni nu va fi dat vreodata afara, chiar daca Dumnezeu mai face pe seful.
Fericiti cei saraci cu fericirea
Poftim
cine-si asuma
riscul de-a fi trist
acum
cand
toamna pare singura sansa
ala citește mai mult
Fericiti cei saraci cu fericirea
Poftim
cine-si asuma
riscul de-a fi trist
acum
cand
toamna pare singura sansa
ala eu ala eu ala eu
De exemplu
tu
cel ca un mar inflorit
CE TRISTETE NE PROPUI
PENTRU ASTĂZI
Poezia este dovada vietii.Daca viata ta arde bine, poezia este cenusa.
Poezia este dovada vietii.Daca viata ta arde bine, poezia este cenusa.
Sa pot privi inapoi
Arunc privirea peste umar,
viata imi pare ca merge inapoi.
Unde sunt in lumea citește mai mult
Sa pot privi inapoi
Arunc privirea peste umar,
viata imi pare ca merge inapoi.
Unde sunt in lumea aceasta?
Ceata cade in cortine grele.
Descifrez un nume pe-o cruce stinghera,
poate-am murit fara sa stiu,
Moartea se poate-nvata?
Cad in genunchi si ma lovesc de pietre.
Spune-mi, Doamne,
ca mi-ai dat un rost de implinit:
sa privesc inapoi.
Colind strazile inguste, privesc indelung oamenii,
siluetele lor subtiate prin care poti infige o lama
fara sa curga sange,
castelele citește mai mult
Colind strazile inguste, privesc indelung oamenii,
siluetele lor subtiate prin care poti infige o lama
fara sa curga sange,
castelele pe-o rana prinse in plase de paianjen celeste
si muzeele adapostite in castele dezlipite din poveste
si lipite ca niste abtibilduri pe zambete,
pe flash-urile turistilor, pe zarva pasilor pierduti pe dalele roase,
miros de petrosin si analcid, de amoniac din latrinele
miilor de vizitatori care inabusa intrarile si ingrasa oglinzile
cu zigzagul lor de plastilina, printre atipirile oamenilor de ordine,
printre tufisurile plutind pe volute baroce si cristalul trompetelor,
in alcovurile violei da gamba.
Colind strazile inguste, privesc indelung oamenii. Ma pierd prin campii si pe dealuri,
ma afund in ceata erei eroice, printre steme pentru totdeauna apuse
rupte din trupul infrigurat de puritate.
Figuri de crai se pierd peste coamele orizontului,
se duc si imi apar mai rascolitor in vis,
in tristetea ingrosata ca vinul vechi in ochii deschisi,
indelung sangerandu-mi in creier.
Indelung
Cind ploua cu soare
umbrelele se deschid toate deodata
cu un sunet vegetal exploziv si metalic
si Cultivatorul isi priveste citește mai mult
Cind ploua cu soare
umbrelele se deschid toate deodata
cu un sunet vegetal exploziv si metalic
si Cultivatorul isi priveste lanul de umbrele
cu surisul celui care stie ca va avea o recolta bogata
Umbrele umbrelelor ne apara umbrele de umbrele stropilor de ploaie.
