Un varsator de ceara ca mester iscusit
A nimerit odata un chip desavarsit.
Delicatetea, parul si zambitoarea fata
Ii da infatosarei un aer de viata,
Dar din nenorocire el chipul a lasat
Pe langa foc la care a fost si prelucrat.
Nu este de mirare ca statuia de ceara,
S-a risipit indata aproape stand de para.
De ai facut un lucru si vrei ca sa-l pastrezi
Pentru viitorie, apoi sa departezi
Tot raul de-nainte-i si orice-mpiedicare,
Caci altfel este numai zadarnica lucrare.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Ireal itinerant
Dezbraca teii de floare
trupul tau prea ireal
trupul tau de fata mare
inflorind pe-al noptii val
citește mai mult
Ireal itinerant
Dezbraca teii de floare
trupul tau prea ireal
trupul tau de fata mare
inflorind pe-al noptii val
Trupul tau prea ireal
care totusi parca este
nufar tragic tras la mal
dintr-o magica poveste
Care totusi parca este
trupul tau de fata mare
pe pamant ultima veste
dezbraca teii de floare
Trupul tau ca o poveste
care nu-i atunci cand este
Tu dulce-neagra, furios amara
Esenta
Care bantui arborii si gandul,
Facand si desfacand ganduri si lumi,
Iluminand pe dinlauntru patimirea
citește mai mult
Tu dulce-neagra, furios amara
Esenta
Care bantui arborii si gandul,
Facand si desfacand ganduri si lumi,
Iluminand pe dinlauntru patimirea
Si sfasiind fragila rezistenta
A clipelor chemate sa se duca
Si sa urce
In alt timp.
Tie, trecere si stavila, ar trebui sa-ti dam
Un nume
Pe care iadul fiintei sa nu-1 stie.
Poezia este o experienta a solitudinii.
Poezia este o experienta a solitudinii.
Destin Atat imi agravez nasterea putin cate putin. Universuri paralele
Destin Atat imi agravez nasterea putin cate putin. Universuri paralele
Poezia este tot ceea ce merita sa ne amintim in viata.
Poezia este tot ceea ce merita sa ne amintim in viata.
Pasii primilor zori
Zapezile cadeau usor in zori
Pe ochii tristi pe anii calatori
Cadeau incet pe trecerea fragila
citește mai mult
Pasii primilor zori
Zapezile cadeau usor in zori
Pe ochii tristi pe anii calatori
Cadeau incet pe trecerea fragila
Precum privirea mamei de copila
Zapezile amare, aspre, reci
Strangeau in albul lor mii de poteci
Si-mbratisau infrigurate cai
Zapezile cazand din ochii tai
Inalte, viforoase-ngandurate
Acoperind si zboruri si palate
Smulgeam de dor din radacini tarzii
Sperantele c-ai fi putut sa vii
Cand sufletu-mi s-a intamplat sa fie
Ninsoarea teilor din vesnicie
Cand s-au pornit cuvintele sa cada
Pe trupul meu de tanara zapada.
Poezia este gravitatia sufletului.
Poezia este gravitatia sufletului.
...e patima transformata in boala pe parcurs, boala incurabila, ceea ce inseamna pentru noi poezia, nu numai ca ne aduna, citește mai mult
...e patima transformata in boala pe parcurs, boala incurabila, ceea ce inseamna pentru noi poezia, nu numai ca ne aduna, dar si ne alunga in acelasi timp pe toate meridianele, fiindca aceste popasuri ale mele, unele de durata, ca sa amintesc doar un singur popas, de fapt cel mai lung, de 30 de ani in Rusia, tot sunt legate popasurile de poezii, si nu numai, de creatie.
Pantomima, o piesa in care povestirea este spusa fara violenta limbajului, cea mai putin dezagreabila forma de actiune dramatica.
Pantomima, o piesa in care povestirea este spusa fara violenta limbajului, cea mai putin dezagreabila forma de actiune dramatica.
