S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia.
Exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poezia.
Poezia este mult mai fina si mai filozofica decat istoria; pentru ca poezia exprima universalul, in timp ce istoria exprima citește mai mult
Poezia este mult mai fina si mai filozofica decat istoria; pentru ca poezia exprima universalul, in timp ce istoria exprima particularul.
Pantomima, o piesa in care povestirea este spusa fara violenta limbajului, cea mai putin dezagreabila forma de actiune dramatica.
Pantomima, o piesa in care povestirea este spusa fara violenta limbajului, cea mai putin dezagreabila forma de actiune dramatica.
Floare de lumina
Cu scrisul am intrerupt tacerea,
sa ma iubesti
precum iubeste noaptea
lumina unei stele cazind.
citește mai mult
Floare de lumina
Cu scrisul am intrerupt tacerea,
sa ma iubesti
precum iubeste noaptea
lumina unei stele cazind.
eu m-am ascuns
de frumusetea Ta,
uitarea si teama
mi le-am luat de mormint.
iti mai aduci aminte de mine
cum iti priveam ochiul
in livada cu piersici,
cum dincolo de ochiul Tau
vedeam soldatii aceia
care trageau mirati in mine?
gaseste-ma in cele create
de cuvintul Tau!
Tu esti frumos, Doamne,
precum o lacrima
care asteapta sa cada,
tremurind deasupra lumii
pe care o vad atit de mult ca fiind a mea.
A fi poet e mai mult o conditie decat o profesie.
A fi poet e mai mult o conditie decat o profesie.
Catele negre
Pe cerul Vienei s-au adunat
valatuci cu miros de ploaie si martipan.
Fustele imperiale, vinetii,
si-au strans citește mai mult
Catele negre
Pe cerul Vienei s-au adunat
valatuci cu miros de ploaie si martipan.
Fustele imperiale, vinetii,
si-au strans genunchii in jurul domului,
rotocoale de matase largi cat Riesenradul.
Turcul care si-a deschis brutarie
in Sebastianplatz sta de dimineata
in magazinul gol. Deasupra bisericii de la parter
o cruce mare, cenusie, intre ferestrele blocului.
Din cerul vanat ploua
mii de matusi posomorate
si catelele lor negre.
Tristan si Isolda
Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si citește mai mult
Tristan si Isolda
Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si ca un scut
Pe trupul meu asternut.
Alba ardeai in calma noastra-adorare,
Din care mainile-mi un nimb ti-au fost incins,
Iar toamna cand pojarul si-a aprins,
Ardeam de-a valma-ntr-o tacuta invalvorare.
Puri sub steag de foc pluteam, corabie
Alba; toamna, printre lacrime filtrata
Punea-ntre noi a lui Tristan jurata sabie
De inaltare si de puritate.
... crampeie din acea inserare ajungeau pana la mine, rascolind amintiri. despre cum ar fi putut sa fie. despre desertaciune citește mai mult
... crampeie din acea inserare ajungeau pana la mine, rascolind amintiri. despre cum ar fi putut sa fie. despre desertaciune si poezie. despre moartea mea splendida, multicolora, vie.
