Tristan si Isolda

Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si citește mai mult

Tristan si Isolda

Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si ca un scut
Pe trupul meu asternut.

Alba ardeai in calma noastra-adorare,
Din care mainile-mi un nimb ti-au fost incins,
Iar toamna cand pojarul si-a aprins,
Ardeam de-a valma-ntr-o tacuta invalvorare.

Puri sub steag de foc pluteam, corabie
Alba; toamna, printre lacrime filtrata
Punea-ntre noi a lui Tristan jurata sabie
De inaltare si de puritate.

Alb

Alb indescifrabil, nevazute
unduiri de cuvinte
Spun clipei mele
sa mai aiba rabdare
in metafora
de carne si citește mai mult

Alb

Alb indescifrabil, nevazute
unduiri de cuvinte
Spun clipei mele
sa mai aiba rabdare
in metafora
de carne si sange
a vietii:
premonitie si recunoastere
este atingerea
de valul intrebarii care
se indeparteaza.
Sunt pelerinul caruia
i s-a asasinat biograful:
drumul e un adevar transparent
viata o coala de hartie
ramasa alba
ramasa alba

Adevaratele poezii incep acolo unde se sfarsesc pe hartie.

Adevaratele poezii incep acolo unde se sfarsesc pe hartie.

Astfel, Eminescu este suma unor acumulari seculare, este rezultanta, chintesenta inteligentei poporului nostru ajunsa la punctul ei de maxima manifestare. citește mai mult

Astfel, Eminescu este suma unor acumulari seculare, este rezultanta, chintesenta inteligentei poporului nostru ajunsa la punctul ei de maxima manifestare. "Sunt roman si punctum!" Raspunsul dat candva de Poet este unul de suprema mandrie nationala.

Somn

Somnul ii impinsese ochii
pana dincolo
de geamandura luminii:
de acolo, de sus, visele inchipuiau
o prada bogata.Adormi citește mai mult

Somn

Somnul ii impinsese ochii
pana dincolo
de geamandura luminii:
de acolo, de sus, visele inchipuiau
o prada bogata.Adormi pandind
in licarul acela, ca-ntr-o soapta,
o farama de blandete,
un mugur de iertare.
"nu ma ierta niciodata",
ingaima.

Un plisc de pasare cu dinti
ciugulindu-ne carnea de pe spate
cand ne privim in oglinda, la flacara unui chibrit.
citește mai mult

Un plisc de pasare cu dinti
ciugulindu-ne carnea de pe spate
cand ne privim in oglinda, la flacara unui chibrit.
Si ceata din farfurii, care ar fi trebuit sa ne puna
mai de mult pe ganduri. Iata nu este vis
in care sa nu seceram, toata noaptea, pe ploaie,
mereu si mereu aceeasi tarla de grau. Nu este nod
sa-l desfacem, fara ca el sa nu creada
c-am incerca sa-l invatam sa planga. Ni se face dor
sa cantam si nu izbutim din pricina intunericului
din gura. Ni se face sete de chipul lui Christ
invelit in viorele si crini, asa cum il vedeam,
altadata, printre lumanari si candeli aprinse.
"O trista monotonie! - strig. O harta a unei tari
mutilate: realitatea! " Si nu m-aude niciodata nimeni,
pentru ca nimeni nu trebuie sa ma auda. Trebuie
sa ajungem cu totii la cer. Trebuie secerat graul.
Trebuie sa ne privim in oglinda, la flacara unui chibrit.

Monotonie

Salcia canta pe apa ca o harpa.

Salcia canta pe apa ca o harpa.

Romanta:

De cand astept aici
Facui numaratoarele:
S-au stins vreo zece mii
De stele cazatoare
Si patru licurici.
De citește mai mult

Romanta:

De cand astept aici
Facui numaratoarele:
S-au stins vreo zece mii
De stele cazatoare
Si patru licurici.
De ce nu vii?

E locul plin
De rozmarin
Si levantica
De poti sa faci pe el
Trei iepe, un vitel
Si o vitica.

Tu dulce-neagra, furios amara
Esenta
Care bantui arborii si gandul,
Facand si desfacand ganduri si lumi,
Iluminand pe dinlauntru patimirea
citește mai mult

Tu dulce-neagra, furios amara
Esenta
Care bantui arborii si gandul,
Facand si desfacand ganduri si lumi,
Iluminand pe dinlauntru patimirea
Si sfasiind fragila rezistenta
A clipelor chemate sa se duca
Si sa urce
In alt timp.
Tie, trecere si stavila, ar trebui sa-ti dam
Un nume
Pe care iadul fiintei sa nu-1 stie.