Nuanta
Imi place nespus de Dumneavoastra,
Domnule Brancusi:
Ati venit din inima lucrurilor
Direct in inima Europei,
Fara sa intrebati pe nimeni.
V-ati asezat vatra si dalta
In ochiul clipei roditoare,
Netinand cont de niciun viscol.
Treptat astrii au inceput sa cante,
Intruchipand Maiastra din sudoare.
Sunteti al plaiului,
Sunteti al zarilor,
Munte care in locul fibrei de granit
Are suflet - poate sa zboare.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
De peste lacrimi:
De peste lacrimi te cautam,
de prin memorie,
Doamne, din amintire, si-mi galgaia
inima in piept citește mai mult
De peste lacrimi:
De peste lacrimi te cautam,
de prin memorie,
Doamne, din amintire, si-mi galgaia
inima in piept si de o naprasnica
trecere ma istoveam.
Cine se afla in lume de-a binelea?
Cui ii raspunde
bolta profunda a norilor incuviintand?
De peste lacrimi, de prin memorie
viata mea vine, viata mea, viata.
Cine se afla in lume de-a binelea?
Si deodata-n ceasul tainei
Cand se-ntoarce-n noapte ziua
Au venit la mine teii
Carduri de miresme-pasari
Si-am putut s-aud ca-n citește mai mult
Si deodata-n ceasul tainei
Cand se-ntoarce-n noapte ziua
Au venit la mine teii
Carduri de miresme-pasari
Si-am putut s-aud ca-n visuri
Corul maiestuos de arbori
Pe atatea voci cantand
Pe cati ani isi inelara
Somnurile in tulpini.
Saltand, grierul la tara
Saltand, grierul la tara
Fiecare poem este o biserica in care se-nchina copiii mei nenascuti.
Fiecare poem este o biserica in care se-nchina copiii mei nenascuti.
Poezia adevarata iti poate transmite sentimentul inainte de a fi inteleasa.
Poezia adevarata iti poate transmite sentimentul inainte de a fi inteleasa.
Tristan si Isolda
Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si citește mai mult
Tristan si Isolda
Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si ca un scut
Pe trupul meu asternut.
Alba ardeai in calma noastra-adorare,
Din care mainile-mi un nimb ti-au fost incins,
Iar toamna cand pojarul si-a aprins,
Ardeam de-a valma-ntr-o tacuta invalvorare.
Puri sub steag de foc pluteam, corabie
Alba; toamna, printre lacrime filtrata
Punea-ntre noi a lui Tristan jurata sabie
De inaltare si de puritate.
Mai bine sa fii poet fara sa scrii versuri, decat sa scrii versuri fara sa fii poet.
Mai bine sa fii poet fara sa scrii versuri, decat sa scrii versuri fara sa fii poet.
Clarviziune si delir; utopie si cosmar al deznadadejdii;
Revelatie si retragere a harului; predicatele noului ecleziast;
Dezacorduri ale unui suflet citește mai mult
Clarviziune si delir; utopie si cosmar al deznadadejdii;
Revelatie si retragere a harului; predicatele noului ecleziast;
Dezacorduri ale unui suflet in necontenita surpare,
Maledicta si eclipsele sacrului; invocatii ambigue;
Speranta ce purcede din abis.
O sa dai sama, boierule Poate au astfel noroc Si romanii, totusi, scap: Vor chelia lui Motoc, Crizei ca sa-i citește mai mult
O sa dai sama, boierule Poate au astfel noroc Si romanii, totusi, scap: Vor chelia lui Motoc, Crizei ca sa-i puna cap! Epigrame disponibile
