Poezia nu va fi decat muzica si imagine, aceste dous sorginti ale ideii.

Poezia nu va fi decat muzica si imagine, aceste dous sorginti ale ideii.

Cea din urma dezamagire

Din cuvant
te-ai nascut
in cuvant
te vei intoarce

Caci ale tale
sunt
si citește mai mult

Cea din urma dezamagire

Din cuvant
te-ai nascut
in cuvant
te vei intoarce

Caci ale tale
sunt
si tacerea
si necuvantul
si cantarea

In numele
lui Eminescu
si al Veronicai Micle
si al poeziei lor
de dragoste

Pana la
cea din urma
postuma

INAINTE
sa eliberam
tacerea
din cuvinte

Exercitiu de blestem

Sa nu mai ard produc cenusa
sa nu te bat la cap ca nu e usa
citește mai mult

Exercitiu de blestem

Sa nu mai ard produc cenusa
sa nu te bat la cap ca nu e usa

Sa nu scot gheara nu-s pisica
sa dau din coate cand mi-e frica

S-arunc aureola asta-i frunte
sa merg odata daca-s munte

Si iarba-i iarba nu hartie
sa o cosesc nu pentru-a scrie

Drobul de sare s-a dãrimat
a venit mita si l-a luat…
Vom face altul, dintr-un miel blind
si vom minca citește mai mult

Drobul de sare s-a dãrimat
a venit mita si l-a luat…
Vom face altul, dintr-un miel blind
si vom minca pinã cind
n-o mai rãmine pe sãrmanul Pãmint
nici mãcar un purice.

Hainele demodate ale noptii Cad stele de pe sanii tai femeie firmamentul discret ti-l descheie Distihuri rebele

Hainele demodate ale noptii Cad stele de pe sanii tai femeie firmamentul discret ti-l descheie Distihuri rebele

Ante Omnia Patrie- adevar dintai- rostesc numele tau cu voluptatea cea mai pura, sunt biciul de lumina zvarlit ca un citește mai mult

Ante Omnia Patrie- adevar dintai- rostesc numele tau cu voluptatea cea mai pura, sunt biciul de lumina zvarlit ca un blestem de toti strabunii mei cu noptile pe gura

Copacii plansi:

Dupa atatea ambitii ne ajunse seara
Si totusi clopotul mai bate inganandu-se
De n-ar fi fost atatea citește mai mult

Copacii plansi:

Dupa atatea ambitii ne ajunse seara
Si totusi clopotul mai bate inganandu-se
De n-ar fi fost atatea amintiri
Sa ma cutremure
Copacul slab plangandu-se de toamna
Si frunzele-nrosite ca o tuse
Eu alergam atat de fericit la rau
Sa-l vad cum vine tulbure
In munti sa-mi fie numele am vrut
Dar iata seara cum se lasa
Ma simt atat de bine parasit
Aproape ca voi plange

S-a lasat de poezie, nu l-a ajutat ficatul.

S-a lasat de poezie, nu l-a ajutat ficatul.

Eu care misc in toamna aceasta apa fumurie,
De o vointa oarba adus si-ntunecat
La paznicul de lacuri noaptea sub citește mai mult

Eu care misc in toamna aceasta apa fumurie,
De o vointa oarba adus si-ntunecat
La paznicul de lacuri noaptea sub fereastra,
Visez o flacara la gura pustii de vanat.
Afara viscolu-mi smuceste din pripoane barca,
Pazeste-o, Doamne, rastignita de pamant,
Sa se trezeasca dimineata si sa plece
Copilul ros pe care-l port in gand.
Incolo nu mai are importanta
Deliru-acesta instelat venind,
Eu voi muri in pata de lumina
Pe care-o lasa luna rasarind.

Adaos