S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Destindere
Sub paltinii padurii ca-n stresini de sub cer
Unde si soarele patrunde tors de miezuri
Iar frunzele-n culoare citește mai mult
Destindere
Sub paltinii padurii ca-n stresini de sub cer
Unde si soarele patrunde tors de miezuri
Iar frunzele-n culoare se impletesc cu viezuri
Si flori pline de taina iertare parca-si cer
Ca mai pastreaza-n ele acele sacre crezuri...
M-as mai intinde iara, m-as regasi-nc-o data
Sa duc si sub tarina vazduhul preacurat
Cand paltinii din pleoape a rugaciune bat
- Natura-ntreaga-si simte fiinta vinovata!
Un poet in care nu se schimba nimic pentru ca rezoneaza cu universul e ca o cutie goala care ii citește mai mult
Un poet in care nu se schimba nimic pentru ca rezoneaza cu universul e ca o cutie goala care ii anunta pe ceilalti, cu zgomote surde, ca e batuta cu batul.
Adoratia lupilor
Sunt intr-o camera plina de lupi.
Ma culc si dorm cu lupii,
Beau apa odata cu ei.
citește mai mult
Adoratia lupilor
Sunt intr-o camera plina de lupi.
Ma culc si dorm cu lupii,
Beau apa odata cu ei.
Acum pot sa ma gandesc la viata mea.
Ei care ma pazesc asteapta abia un semn,
Ceva care sa le aduca aminte
Ca intr-o zi totul se va termina cu bine.
Ei ma vegheaza fiecare in parte,
Orice miscare a mea e un semn bun,
Ca inca sunt acolo, ca inca n-am plecat.
Pot sa intind o mana, pot sa ma ridic in picioare, pot sa vorbesc,
Ei sunt acolo si asteapta
Ceva care se poate intampla oricand.
Degeaba pot sa le spun sa plece care incotro,
Degeaba le arat ca odaia asta e plina de lupi.
Ei ma privesc cu luare aminte
Si asteapta doar un semn de al meu
Ca totul sa se termine cu bine si sa plece.
Acest nu
Turnul meu de cerneala nu ajunge,
singuratatea ta nu ajunge,
iscusitele rugi nu ajung,
parul aruncat pe citește mai mult
Acest nu
Turnul meu de cerneala nu ajunge,
singuratatea ta nu ajunge,
iscusitele rugi nu ajung,
parul aruncat pe spate nu ajunge,
capul tau rostogolit pe treptele memoriei
nu ajunge,
umbra mea agatata de trupul tau
ca de nacela luminata nu ajunge
iubirea nu ajunge,
dezlegarea nu ajunge
acolo.
Nici sufletele noastre care se inlantuie
ca doua hartii in vrejul de vant
E un motiv de resemnare:
nici crestetul inteleptilor nu taie prelata cerului
nici ingerii cuibariti in proiectile.
E deci de mirare cum
ajunge acolo dar nu mai coboara
mingea copilului in poala lui dumnezeu.
Poetii nu se rusineaza de propriile experiente ei profita de ele.
Poetii nu se rusineaza de propriile experiente ei profita de ele.
Iluzie prapadita
In timp ce intru, toti ochii se intorc sa ma priveasca
Visand, visand...
Trec incet, cu un citește mai mult
Iluzie prapadita
In timp ce intru, toti ochii se intorc sa ma priveasca
Visand, visand...
Trec incet, cu un cap mai inalt decat orice om care ma respira
Stralucind, stralucind...
Cand zambesc imi topesc privitorii fascinati pe care-i
Zdrobesc, zdrobesc...
Cine imi poate rezista? Ma uit in jur curios
Cautand, cautand...
Sau a fost doar vanitatea mea? Fiindca stau tot singur aici
Privind, privind...
Poezia mi se parea in tinerete, un fel de jurnal de spital: scriam sub durere, bravam sub anestezie.
Poezia mi se parea in tinerete, un fel de jurnal de spital: scriam sub durere, bravam sub anestezie.
Ce viseaza izvorul Sa-l atinga Dumnezeu cu piciorul Universuri paralele
Ce viseaza izvorul Sa-l atinga Dumnezeu cu piciorul Universuri paralele
Batranul isi duce zilele, noptile,
pe umeri, fluierand, prin
padurea simbolica,
prin campia simbolica,
prin pustia simbolica,
isi cara zilele, citește mai mult
Batranul isi duce zilele, noptile,
pe umeri, fluierand, prin
padurea simbolica,
prin campia simbolica,
prin pustia simbolica,
isi cara zilele, noptile,
spera
ca soarele – urias crematoriu – va
nimici
mumifiatul sau trup,
va volatiliza, in sfarsit,
sinistrul tortionar numit
constiinta.
