S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
O, musa! rogu-te de-asta data Sa-mi dai viers cu vrednice cuvinte, Ca sa pociu canta cum inarmata Tiganimea purceasa nainte citește mai mult
O, musa! rogu-te de-asta data Sa-mi dai viers cu vrednice cuvinte, Ca sa pociu canta cum inarmata Tiganimea purceasa nainte Catra-Inimoasa cu vitejie, Vrednic lucru ca lumea sa-l stie... Tiganiada
Ceaiul
Ceaiul pe care mi-l servesti
in fiecare dimineata are culoarea ochilor tai!
Dar intr-o zi vom pleca citește mai mult
Ceaiul
Ceaiul pe care mi-l servesti
in fiecare dimineata are culoarea ochilor tai!
Dar intr-o zi vom pleca negresit
si ne vom opri la bariera orasului.
Tu in rochia ta de stamba,
eu sub brat cu cosuletul
de prins fluturi.
Tu, vrabia mea, mai zambeste o data
inainte de-a atinge zidul acela de scoici si de alge cu mana,
zidul acela intunecat!
O zi libera, 1996
Absintheria din orasul vechi
Sunt aici cu toate gandurile mele
Si coastele pe dos nici eu nu stiu cum
citește mai mult
Absintheria din orasul vechi
Sunt aici cu toate gandurile mele
Si coastele pe dos nici eu nu stiu cum
De am ratacit atatea nopti fara nume fara aer
Zgomotele se aud atat de puternic in spatele peretilor
Si nu pot dormi - iubirea e cea mai hatra panza - din nou acelasi gust de absint .
NICĂ N-A PLECAT
Căci
Nefericit ca anul acesta
Ca anul
trecut
Şi
Ca de când sunt
TATĂ
N-am citește mai mult
NICĂ N-A PLECAT
Căci
Nefericit ca anul acesta
Ca anul
trecut
Şi
Ca de când sunt
TATĂ
N-am fost niciodată
Costel Zăgan, Ode gingaşe
Poezia este dimineata omenirii, istoria sentimentelor inaltatoare, indemnul permanent catre bine si adevar.
Poezia este dimineata omenirii, istoria sentimentelor inaltatoare, indemnul permanent catre bine si adevar.
Coroana literaturii este poezia.
Coroana literaturii este poezia.
In primul rand poezia ramane ceea ce-a fost dintotdeuna - defularea personala a unei trairi la nivel existential. Deprimismul artistic, citește mai mult
In primul rand poezia ramane ceea ce-a fost dintotdeuna - defularea personala a unei trairi la nivel existential. Deprimismul artistic, adica starea despre care unii care scriu texte nici macar n-au auzit, ce sa mai spun de simtit. Fara suferinta artistica poezia nu exista, fara traire un poem nu poate respira. Abia apoi se transforma la nivel de receptare intr-un mai mult sau mai putin instrument afectiv, care-si gaseste cel putin o forma de autentic.
Omenirea se duce de rapa, norocul nostru ca mai exista poetii.
Omenirea se duce de rapa, norocul nostru ca mai exista poetii.
O, Doamne, veacul s-a schimbat? Ori numai noi, dinspre trecut?
O, Doamne, veacul s-a schimbat? Ori numai noi, dinspre trecut?