S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Corp in care celulele posedate de boala se razvratesc fara incetare, clamand un paradis derizoriu, o inutila mucenicie cotidiana, lipsita citește mai mult
Corp in care celulele posedate de boala se razvratesc fara incetare, clamand un paradis derizoriu, o inutila mucenicie cotidiana, lipsita de fior, lipsita de glorie, ca un ritual al neputintei.
Corpul - isi cultiva cu dibacie anxietatile si isi dramuieste melancoliile. Tratat despre corp, 2010
Corpul - isi cultiva cu dibacie anxietatile si isi dramuieste melancoliile. Tratat despre corp, 2010
Caligrafia discreta a bolii, pe pergamentul corpului, vag atins de catifelarile melancoliei. Tratat despre corp, 2010
Caligrafia discreta a bolii, pe pergamentul corpului, vag atins de catifelarile melancoliei. Tratat despre corp, 2010
Corpul meu, fratele meu, rastignit in viata asta provizorie, in destinul acesta incurabil! Tratat despre corp, 2010
Corpul meu, fratele meu, rastignit in viata asta provizorie, in destinul acesta incurabil! Tratat despre corp, 2010
Corpul meu - un labirint provizoriu si clandestin. Tratat despre corp, 2010
Corpul meu - un labirint provizoriu si clandestin. Tratat despre corp, 2010
Ne plimbam din trup in trup ca printre camerele unui labirint fara iesire.
Ne plimbam din trup in trup ca printre camerele unui labirint fara iesire.
Atat de ireal, atat de nesigur pe el, corpul acesta neincetat adulat si hulit - limita fragila, derizorie intre constiinta citește mai mult
Atat de ireal, atat de nesigur pe el, corpul acesta neincetat adulat si hulit - limita fragila, derizorie intre constiinta mea si lume. Tratat despre corp, 2010
Corpul nostru - o ciorna definitiva. Tratat despre corp, 2010
Corpul nostru - o ciorna definitiva. Tratat despre corp, 2010
Cu visele inchegate in jurul pleoapelor, cu algele surasurilor incolacite in coltul buzelor, ne recunoastem mereu in propriul nostru corp: citește mai mult
Cu visele inchegate in jurul pleoapelor, cu algele surasurilor incolacite in coltul buzelor, ne recunoastem mereu in propriul nostru corp: dupa mers, dupa gesturile timide, dupa viata improvizata pe care o traim taras-grapis