nimic de inteles:
Deschiza cartea
terci cu sufletul peste
pergamentul vechi
o lumina palida curge
apoi brusc
o sulita inveninata cade
razboaie singeroase
lesuri
tot mai adinc sfirtecate
tot mai dese
pina se fac stive
pina incepe duhoarea sa exalte
si tulburat duhul pleaca.
Un tipat de pasare
aminteste ca nimic nu e de inteles
nici macar graiul nevinovat
al pasarilor
Dar viata
Dar moartea?
Dar acest poem?
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Cand sufletele spalate se cer
Un debuseu, o fisura, un decolteu
pe pieptul vietii in ecorseu.
Urcati in caderea citește mai mult
Cand sufletele spalate se cer
Un debuseu, o fisura, un decolteu
pe pieptul vietii in ecorseu.
Urcati in caderea abrupta,
viermii din carnuri se-nfrupta.
Pe lujerul florilor rasar
coarnele diavolului. La hotar
de milenii,
o-ntunecime de vedenii.
Se tulbura apele lui Irod,
valuri spumate fac nod
de verbina.
Facand pestii
fluturi.
Larve roiesc in asternuturi.
Munti de smog ranjesc spre cer
cand sufletele spalate se cer.
Si uite-asa am rontait un vers de paine arsa.
Si uite-asa am rontait un vers de paine arsa.
Imn:
Slavite, fie
Pe veci,
Tainuitele,
Nestiutele,
Cautatele - jocuri ciudate
Ale varstei mele dintai...
Fie slavite,
De toti,
citește mai mult
Imn:
Slavite, fie
Pe veci,
Tainuitele,
Nestiutele,
Cautatele - jocuri ciudate
Ale varstei mele dintai...
Fie slavite,
De toti,
Fecioarele -
Zile si nopti,
Iubitele -
Drumuri si porti,
Descantecele -
Imnuri pentru vii, pentru morti,
Dar, peste toate, fie slavit
Jocul de gand, nebiruit,
Si, timpul nostru, copil.
În ciuda diferenţelor de relief şi climă, de limbă şi moravuri, de legi şi obiceiuri, în ciuda lucrurilor şterse treptat citește mai mult
În ciuda diferenţelor de relief şi climă, de limbă şi moravuri, de legi şi obiceiuri, în ciuda lucrurilor şterse treptat din memorie şi a lucrurilor violent distruse, Poetul uneşte, prin pasiune şi cunoştinţe, vastul domeniu al societăţii umane, răspândită pe întregul pământ şi peste toate timpurile.
Un poem nu este terminat niciodata, doar abandonat.
Un poem nu este terminat niciodata, doar abandonat.
Poezia lui, ca orice text confuz, are o multime de intelesuri.
Poezia lui, ca orice text confuz, are o multime de intelesuri.
...Poezia e fringhia
pe care urci la cerul (albastru, fireste! )
pe care cobori in oceanul
tot albastru, fireste!
sa citește mai mult
...Poezia e fringhia
pe care urci la cerul (albastru, fireste! )
pe care cobori in oceanul
tot albastru, fireste!
sa prinzi pestisorul vrajit
(te-ai multumi cu orice peste…)
fringhia cu care
iti infasori gitul slabanog
de poet chinuit –
in loc de colier/
in loc de zgarda/
in loc de guler de blana.
Acest nu
Turnul meu de cerneala nu ajunge,
singuratatea ta nu ajunge,
iscusitele rugi nu ajung,
parul aruncat pe citește mai mult
Acest nu
Turnul meu de cerneala nu ajunge,
singuratatea ta nu ajunge,
iscusitele rugi nu ajung,
parul aruncat pe spate nu ajunge,
capul tau rostogolit pe treptele memoriei
nu ajunge,
umbra mea agatata de trupul tau
ca de nacela luminata nu ajunge
iubirea nu ajunge,
dezlegarea nu ajunge
acolo.
Nici sufletele noastre care se inlantuie
ca doua hartii in vrejul de vant
E un motiv de resemnare:
nici crestetul inteleptilor nu taie prelata cerului
nici ingerii cuibariti in proiectile.
E deci de mirare cum
ajunge acolo dar nu mai coboara
mingea copilului in poala lui dumnezeu.
Clarobscur de Dacia
Pe campia geto-daca
n-are cine sa mai taca
Pe campia romaneasca
n-are cine sa vorbeasca
citește mai mult
Clarobscur de Dacia
Pe campia geto-daca
n-are cine sa mai taca
Pe campia romaneasca
n-are cine sa vorbeasca
Au au au ce vreme-amara
au plecat muntii din tara
Ca nu-i munte ci campie
ceea ce nu-mi place mie
Ca nu-i deal ci e genune
ceea ce nu pot eu spune
Ca eu tac tu taci el tace
tacerea de cap isi face
De aceea te-as ruga
fa Doamne cu noi ceva
Ori ne urca ori coboara
de pe crucea sociala
Ca din nou pre el urmandu-l
izbaveasca-ne cuvantul
