S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poetul este un evocator, cand il intelegem, suntem tot asa poeti ca el.
Poetul este un evocator, cand il intelegem, suntem tot asa poeti ca el.
Luxurianta, de o bogatie a formelor si culorilor unica in literatura noastra, poezia lui Leonid Dimov are ca nota distinctiva citește mai mult
Luxurianta, de o bogatie a formelor si culorilor unica in literatura noastra, poezia lui Leonid Dimov are ca nota distinctiva tonul jovial si ironia cu aparenta bonoma. Poezia miraculosului, 1980
Ce fel de poezia este aceea care nu salveaza natiuni si popoare?
Ce fel de poezia este aceea care nu salveaza natiuni si popoare?
Poemul nelinistii mele
Poezia pe care-o scriu azi
miine va muri.
Se ridica pe picioarele tremurinde
ale cuvintelor,
imi citește mai mult
Poemul nelinistii mele
Poezia pe care-o scriu azi
miine va muri.
Se ridica pe picioarele tremurinde
ale cuvintelor,
imi ia privirea si pulsul,
ca o vietate ce traieste
in alt secol
- mai inalt,
nenascut -
si se inalta sus, tot mai sus,
de pe umerii mei in care si-a infipt
ghearele sensului.
Pipai, cit pot, cu degetele ei
neantul.
Cine invinge?
Si cine-i invinsul?
Salamina
La Salamina nu mai e nici o umbra de masacru
decat un monument sarac
dar eu va spun citește mai mult
Salamina
La Salamina nu mai e nici o umbra de masacru
decat un monument sarac
dar eu va spun somn usor, persilor,
dar eu va spun somn usor, grecilor ucisi.
Eu, care n-am vazut Salamina,
eu, care n-am vazut razboiul cu persii,
va spun ca a fost cel mai mare razboi
din cate s-au vazut!
Somn usor, grecilor! Somn usor, persilor,
va zic
eu, care n-am vazut razboiul cu persii,
eu, care n-am vazut Salamina!
O zi libera, 1996
Et in Arcadia…
Un rau se subtiaza la izvor
Si ploile de vara nu-l ajuta
Bauta-i apa veche de-un citește mai mult
Et in Arcadia…
Un rau se subtiaza la izvor
Si ploile de vara nu-l ajuta
Bauta-i apa veche de-un cocor
Din limpezimea zarii, necazuta
Si-un strop ca de mercur, uscatul ram
si-o raza intre ele ca o spada.
Eram acolo-n cranguri, nu eram?
Dar care ochi ar fi putut sa vada
Durandu-l nemplinirile mereu
Cand pleoapa grea de piatra se preschimba
Si cand, din umbra, duhul unui zeu
Ma blestema intr-o straina limba.
Treptele luminii, Iasi, 1970
Tristan si Isolda
Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si citește mai mult
Tristan si Isolda
Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si ca un scut
Pe trupul meu asternut.
Alba ardeai in calma noastra-adorare,
Din care mainile-mi un nimb ti-au fost incins,
Iar toamna cand pojarul si-a aprins,
Ardeam de-a valma-ntr-o tacuta invalvorare.
Puri sub steag de foc pluteam, corabie
Alba; toamna, printre lacrime filtrata
Punea-ntre noi a lui Tristan jurata sabie
De inaltare si de puritate.
O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor citește mai mult
O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor pentru care este scrisă.
ca un copil insetat o usa plangea
fara mila se derula
filmul vietilor noastre
nimic nu mai prindea patina
totul citește mai mult
ca un copil insetat o usa plangea
fara mila se derula
filmul vietilor noastre
nimic nu mai prindea patina
totul era nou
din ce in ce mai nou o usa plangea
o usa mare amarnic plangea
se inchidea
si se deschidea
sala sufocant de plina
nu-mi gaseam locul
si desi eram fiecare spectator
nu ma gaseam
cautam iesirea si eram iesirea
eram iesirea si cautam iesirea
povestea repetata pana la sange
nu ma mai tulbura
studiam la fulgerele scenelor de omor
amor si viol forma floricelelor de porumb
in noaptea de cinematograf ca gura
de peste pe uscat o usa plangea
se inchidea si se deschidea
Aura Agoniza
