In primul rand poezia ramane ceea ce-a fost dintotdeuna - defularea personala a unei trairi la nivel existential. Deprimismul artistic, adica starea despre care unii care scriu texte nici macar n-au auzit, ce sa mai spun de simtit. Fara suferinta artistica poezia nu exista, fara traire un poem nu poate respira. Abia apoi se transforma la nivel de receptare intr-un mai mult sau mai putin instrument afectiv, care-si gaseste cel putin o forma de autentic.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poeziile le-a scris el, intelesul sa-l gaseasca cititorii.
Poeziile le-a scris el, intelesul sa-l gaseasca cititorii.
O spun cu toata franchetea si trebuie sa marturisesc ca experienta mea de poet m-a ajutat foarte mult la intelegerea citește mai mult
O spun cu toata franchetea si trebuie sa marturisesc ca experienta mea de poet m-a ajutat foarte mult la intelegerea poeziei altora. Experienta poetica, ratata sau nu, mi-a servit si imi serveste in continuare pentru intelegerea a ceea ce inseamna poezie in general.
Totul este poezie, daca te pricepi sa vezi.
Totul este poezie, daca te pricepi sa vezi.
Ingerii n-au coborat de pe arca, au preferat sa ramana un mit.
Ingerii n-au coborat de pe arca, au preferat sa ramana un mit.
Romanta:
De cand astept aici
Facui numaratoarele:
S-au stins vreo zece mii
De stele cazatoare
Si patru licurici.
De citește mai mult
Romanta:
De cand astept aici
Facui numaratoarele:
S-au stins vreo zece mii
De stele cazatoare
Si patru licurici.
De ce nu vii?
E locul plin
De rozmarin
Si levantica
De poti sa faci pe el
Trei iepe, un vitel
Si o vitica.
Faina frunzei de artar O macina prin parcuri pasii Un luminis, sa mai tresar, Adast sa uit, tradarea, lasii.
Faina frunzei de artar O macina prin parcuri pasii Un luminis, sa mai tresar, Adast sa uit, tradarea, lasii.
Coroana literaturii este poezia.
Coroana literaturii este poezia.
Poezia e ceea ce se pierde in traduceri.
Poezia e ceea ce se pierde in traduceri.
Crepuscul
Cetatea moare, in amurg,
Un zid de-abia-si mai tine umbra;
Opt veacuri peste cripte curg
Si-n pulbere zidita-i citește mai mult
Crepuscul
Cetatea moare, in amurg,
Un zid de-abia-si mai tine umbra;
Opt veacuri peste cripte curg
Si-n pulbere zidita-i nunta.
Cu sapte lacate pe-un drug,
Porti mari, de umbra si tarana,
Doar vre-un crenel sta clapaug,
Cu el si veacul dus pe-o rana.
