S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Sufletul in carte l-am inchis.
Sa fii cu grija, oricand sa n-o desfaci.
Tot ce e aici cu dragoste scris
citește mai mult
Sufletul in carte l-am inchis.
Sa fii cu grija, oricand sa n-o desfaci.
Tot ce e aici cu dragoste scris
Te va face sa plangi si sa taci.
Adu-ti aminte ca fierbintile cuvinte
Intr-un buchet de litere le-am impletit.
Si daca ai terminat cartea care nu te minte,
Sa stii ca din filele ei viata mea ai cetit.
Doamne Dumnezeule, ce sa faci in clipa cand omul te vede
si crede ca este el, trist de cate bube citește mai mult
Doamne Dumnezeule, ce sa faci in clipa cand omul te vede
si crede ca este el, trist de cate bube are pe trup?
Nici gloria, nici amaraciunea nu mai au sunetul acela
galagios
pe care-l simti cand crezi ca toate ale lumii
ti se pun la picioare -
prin tipat te strecori ca intr-o femeie
care te inmormanteaza si te invie de o mie de ori!
Apoi pamantul nu mai are nevoie de tine!
Poate cerul, iti zici!
Ai ochii blanzi si maini incete
sunt parca pentru-a fi regrete
vorbesti frumos
nu sunt Cristos
de ce ma cauti citește mai mult
Ai ochii blanzi si maini incete
sunt parca pentru-a fi regrete
vorbesti frumos
nu sunt Cristos
de ce ma cauti cine esti
de prin povesti
de unde vii
din nopti tarzii
unde te duci si unde stai
la omul ce-mi va spune Hai
si unde-ti cresti atuncea dorul
unde se-nchina calatorul
o, dragul meu ma mai iubesti
nu mai am vesti.
Imbratisarea marii
Langa tarmul cu straluciri de bal,
Tu, mireasa a ultimului val,
Zeitate albastra,
Marea e stapana noastra
citește mai mult
Imbratisarea marii
Langa tarmul cu straluciri de bal,
Tu, mireasa a ultimului val,
Zeitate albastra,
Marea e stapana noastra
Si iubirea, surasul ei final.
Poate marea, iubind la tarm un far,
Å¢i-a dat viata din valul de clestar…
Poate te-a imaginat
Pe-o corabie uitat
Cel mai pasnic marinar.
Mai ramai, nu pleca,
Sa-ti sarut, iubita mea,
Valul care-a plans pe glezna ta.
Sa visam pana-n zori
Ca suntem nemuritori
Pe-o corabie de flori, de flori…
Langa marea ce-mpaca despartiri,
Ninsi de sarea atator amintiri,
Suntem nunta de fluturi
Pentru-a nu strivi saruturi
Pe nisipul trecutelor iubiri.
Valul marii, sub zari de catifea
Cu iubire ne va imbratisa
Si vom fi numai priviri
Semanand atator miri
Care s-au iubit candva.
Ispite puerile Cum miroase vesnicia a lapte de vaca toti viteii Doamne ar linge-o oleaca
Ispite puerile Cum miroase vesnicia a lapte de vaca toti viteii Doamne ar linge-o oleaca
Sa pot privi inapoi
Arunc privirea peste umar,
viata imi pare ca merge inapoi.
Unde sunt in lumea citește mai mult
Sa pot privi inapoi
Arunc privirea peste umar,
viata imi pare ca merge inapoi.
Unde sunt in lumea aceasta?
Ceata cade in cortine grele.
Descifrez un nume pe-o cruce stinghera,
poate-am murit fara sa stiu,
Moartea se poate-nvata?
Cad in genunchi si ma lovesc de pietre.
Spune-mi, Doamne,
ca mi-ai dat un rost de implinit:
sa privesc inapoi.
Reintoarcerea
teritoriile noptii-s poate singurele adevarate
caci doar in zone crepusculare
mai freamata si azi
explozia lui dumnezeu in citește mai mult
Reintoarcerea
teritoriile noptii-s poate singurele adevarate
caci doar in zone crepusculare
mai freamata si azi
explozia lui dumnezeu in suflete
cum pare sa fi inceput totul.
si doar anevoie imi amintesc
ca pe atunci, un copil ne-a improscat
cu o apa, ai carei stropi inca nu ne-au ajuns.
afara batea vantul. ploua.
si-am zarit deodata o fetita
in fata ferestrelor casei scarilor
urmarind din ochi o prietena
ce urca treptele in urma tatalui ei.
a ridicat incet manuta a ramas bun
nemiscata, insa cealalta nu s-a intors.
si ea a ramas asa - cu mana-i mica
inaltata. palpitand ca o vietate ranita
traind pesemne, pentru prima oara
prin sticla umeda dintr-o casa a scarilor
instrainarea din jur. singuratatea.
apoi, s-a indepartat incet, impovarata
carand in spate ghiozdanul
aproape cat ea de mare.
si dintr-odata a zbughit-o
de parca ar fi uitat
brusc, totul.
Calatorim mereu, calatorim- si n-o sa stie nimeni, niciodata, ca bine-am fi putut sa ne oprim, ce simplu-am fi putut citește mai mult
Calatorim mereu, calatorim- si n-o sa stie nimeni, niciodata, ca bine-am fi putut sa ne oprim, ce simplu-am fi putut sa ne oprim la prima gara-n harta ne-nsemnata.
Chemari uitate
In spatele punctelor linii. Golul
Astupa tristetea. Doar vantul spulbera
Zapada ruginita
La colturi.
O, chemari citește mai mult
Chemari uitate
In spatele punctelor linii. Golul
Astupa tristetea. Doar vantul spulbera
Zapada ruginita
La colturi.
O, chemari fara duh si fara
Splendoare. Zambetul cocleste
Si cersetorii isi schimba destinul
O, clipa despletita si fara oase.