Ritm

Tacerea are acelasi ritm,
oamenii merg vorbind la telefon
atunci cand sunt singuri
si cand ochii li se citește mai mult

Ritm

Tacerea are acelasi ritm,
oamenii merg vorbind la telefon
atunci cand sunt singuri
si cand ochii li se plimba in ritmul
in care se intuneca pe pamant
inainte de ploaie.

Trecerea lasa urme din ce mai adanci
ca si palmele peste picioarele ce se insiruie
in ritmul muzicii pe care doar masinile
o fac prin zi.

Trecerea are acelasi ritm,
nimic mai curat decat rasul femeilor
inainte de ploaie.

Calma, obiectiva, solara, lirica erotica a lui Cosbuc vine din aceeasi lume de sentimente puternice, traite cu intensitate, a satului. citește mai mult

Calma, obiectiva, solara, lirica erotica a lui Cosbuc vine din aceeasi lume de sentimente puternice, traite cu intensitate, a satului. Poetul o cunoaste bine: personajele i-au fost familiare inca din copilarie. Dragostea este deci atributul nedespartit al tineretii, de aceea harjoana, joaca ei, da poeziei lui Cosbuc cea mai bogata substanta. Miscarile sufletului nu sunt prea multe, oamenii satului sunt adanci si simpli, gesturile lor traditional previzibile, anecdotica nu prea variata. Dupa trezirea unui anumit presentiment adolescentin al iubirii- La oglinda, incepe cautarea. Fata il cauta pe flacau, flacaul alearga dupa fata: Rea de plata, Suptirica din vecini, La parau, Scara si totul se petrece intr-un adevar, intr-o luminozitate rara. O unda de senzualitate curata, invaluita in decenta si gluma, respira toata poezia de dragoste, al carei eroi sunt frumosi si senini si simpli ca niste fapturi ale antichitatii clasice, ca niste pastori din opera lui Longos. Jocul dragostei este un fel de rit natural, indeplinit cu o sagalnica participare si rezerva de catre fete si flacai. Si Cosbuc construieste in poezia lui fragmente ca de frize alexandrine, cu incantatoare basoreliefuri de viata taraneasca. Si nimic nu e fortat, si nimic nu e schimbat. Selectia a operat bine, eficient, episoadele bucuriei in dragoste sunt rotunjite si pline.

Poetul steaua ce se aproprie de moarte si tocmai aceasta ireversibila viitoare cufundare in neant ii deschide ochii catre miresmele citește mai mult

Poetul steaua ce se aproprie de moarte si tocmai aceasta ireversibila viitoare cufundare in neant ii deschide ochii catre miresmele universului, in ultima clipa gaseste taine ce pot fi revelate in metafore.

Cu spor Inaintam cu spatele la viitor Universuri paralele

Cu spor Inaintam cu spatele la viitor Universuri paralele

Reclam

N-am nici un chef sa dorm. Desii sunt obosit.
Ma voi trezi peste un secol, un mileniu… Toate
citește mai mult

Reclam

N-am nici un chef sa dorm. Desii sunt obosit.
Ma voi trezi peste un secol, un mileniu… Toate
Garniturile vor fi fost, desigur, schimbate.
La fel, vopseaua. Dar Mecanismul stupid
Va merge inainte, acelasii, in eternitate:
Iubire, mila, ura, crima, suicid…
Dar, inainte sa ma nasc, eu am platit
Pentru o alta destinatie! Am gresiit-o? Poate.
Sau totul n-a fost decat Reclama, pentru cei
Care se plictisesc in Puritate sii Lumina:
Lume unde se-amesteca Lucruri sii Idei,
In care toti poarta o armura ciudata,
Din carne, oase, sange, piele, gelatina.
Aventuri! Exotism! Oferta limitata.

Proba Everestului Ce-o mai fi Doamne spun si asta sa-ti atingi sufletul cu teasta Distihuri rebele

Proba Everestului Ce-o mai fi Doamne spun si asta sa-ti atingi sufletul cu teasta Distihuri rebele

Zece la zero

Zece ninsori pentru trompeta
zece ninsori in re major
zece ninsori imi repeta
zece ninsori sa citește mai mult

Zece la zero

Zece ninsori pentru trompeta
zece ninsori in re major
zece ninsori imi repeta
zece ninsori sa nu mor

Zece ninsori in re major
zece ninsori pentru pian
zece ninsori in trei culori
zece ninsori neeuclidian

Zece ninsori pentru pian
zece ninsori ma regreta
zece ninsori de-un an
zece ninsori pentru trompeta

Zece ninsori in re major
pentru tacerea tuturor

apusul epuizat:

Am vazut realitatea
tirind umbra schimbatoare
nebuloase albastre ghemuite-n coada ochiului
apusul epuizat tintuind un colt de citește mai mult

apusul epuizat:

Am vazut realitatea
tirind umbra schimbatoare
nebuloase albastre ghemuite-n coada ochiului
apusul epuizat tintuind un colt de cer -
fireste, incerc sa-mi explic toate astea
si mai ales mersul gratios al pisicii
incapatinarea caprei de a porni
gigiitul gistelor din senin

am sfirsit prin a suride

univers nebun!
Ingerii s-au preschimbat in soldati
si eu tot mai invirtesc cheitele-n poeme.

Cuvintele mele sunt saruturi Mi-as fi dorit sa spun Dar se spune ca saruturile nu dureaza Doar cuvintele nu mor citește mai mult

Cuvintele mele sunt saruturi Mi-as fi dorit sa spun Dar se spune ca saruturile nu dureaza Doar cuvintele nu mor niciodata. Lines of Thought by an Unknown Autho