Doliu la mahala in grand
Pezneste inima-n stejari de-atata
viata,
ne sorcoveste promoroaca din
desise,
alearga arborii de fum, pe coperise,
la ziua pomii s-au inmanusat in
ghiata.
Pe pieptul ei rapus de doruri si de
vata
Unde-au dormit de frig perne si
boale,
Se razima un ucenic pe mana-i
moale,
Sa-si amorteasca razvratirea langa
fata.
Carmen Miserabile
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Eu cred mai degraba ca poetul, ca orice om, ar trebui sa se priceapa la multe chestiuni intelectuale si manuale: citește mai mult
Eu cred mai degraba ca poetul, ca orice om, ar trebui sa se priceapa la multe chestiuni intelectuale si manuale: la geografie si limbi moarte, la tamplarie si la horticultura. Nici nu stiu cum ai putea sa traiesti si sa scrii fara sa te ocupi de cresterea copiilor (ca de facerea lor nu e nevoie de expertiza), cultivarea pomilor, de albine si de faguri de miere, sau de astronomie.
Mi se pare mie ca poetul e mai bun cand e colectionar de meserii decat un lenes cu vise vagi. Pe de alta parte, traim intr-o lume mediatica in care se poate trai din scris, nu necesar din poezie. Cronicile, romanele, scenariile de film si scrisorile de santaj se platesc destul de bine, asa ca e posibil ca un manuitor al tastaturii sa fie capabil sa-si castige traiul din batai ritmice pe litere.
Poem
Nu am nici o putere
si aproape nici forte nu mai am.
Traiesc. Simt asta. Privesc in jur
citește mai mult
Poem
Nu am nici o putere
si aproape nici forte nu mai am.
Traiesc. Simt asta. Privesc in jur
si aud gandul bolborosind.
Deschid gura sa vorbesc dar o
inchid repede de teama
sa nu casc.
Mi-e teama ca nu am sa mai pot
inchide gura niciodata. Tac.
Rotesc in gand inceputuri de gand.
Urmarea e intotdeauna prea lunga - o
adevarata istorie.
Nu las cuvintele sa (se) faca istorie.
Ele sant de trait pentru mine.
Numai timpul se poate trai,
nu si istoria. Istoria este o fiinta
ea insasi, cu viata ei proprie.
O fiinta numai in sine.
Numai timpu-i al nostru.
Traiesc. Simt asta. Vag, vag
de tot, dar simt.
Poezia aceasta stea polara a iubirii
Poezia aceasta stea polara a iubirii
Arta poetica In fiecare zi urc cate-un vers din Golgota (Poeme infractionale)
Arta poetica In fiecare zi urc cate-un vers din Golgota (Poeme infractionale)
O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor citește mai mult
O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor pentru care este scrisă.
Sub scutul lui Hercule
Orgolii stepe mintea nu-mi devora,
Nici port blazon de sumbre evocari:
Cu serpi, grifoni, spaimoase-ntruchipari,
citește mai mult
Sub scutul lui Hercule
Orgolii stepe mintea nu-mi devora,
Nici port blazon de sumbre evocari:
Cu serpi, grifoni, spaimoase-ntruchipari,
Cu crini funesti, perversa mandragora!
Aspir la o heraldica majora -
Monumental inscrisa peste zari:
Acest portal celest de suple bari,
Sub care imi petrec sportiva ora!
Fereastra-n cer, menita sa m-absoarba!
Pe stadion se-nalta urias
- Giganta treapta-n astre -
suplul Has
Inscris pe-azur si matasoasa iarba -
Un Has suprem, cat scutul lui Hercule!
Ma leaga, de-acest semn,
ispravi destule!
Varsta copacilor
Cercurile se-ncercuiesc pe trupul
arborelui. Anii se semneaza pe ascuns
in carnea de lemn.
De unde a citește mai mult
Varsta copacilor
Cercurile se-ncercuiesc pe trupul
arborelui. Anii se semneaza pe ascuns
in carnea de lemn.
De unde a invatat padurea
sa-si numere zilele?
Poate la inceputul lumii
arborii au fost oameni.
Copacii nu-si divulga varsta
decat daca le retezi viata.
Dezlantuita in ritual, Poezia poate ingrasa imaginatia artistului pina la dimensiunile unui porc indopat periodic sa atinga 365 de kg
Dezlantuita in ritual, Poezia poate ingrasa imaginatia artistului pina la dimensiunile unui porc indopat periodic sa atinga 365 de kg
