S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Decat vinovatia mea
Vinovatia mea ametita e. O
Aruncare la tinta si o
Fereastra deschisa. Bajbaie ca orbii
Cuvintele citește mai mult
Decat vinovatia mea
Vinovatia mea ametita e. O
Aruncare la tinta si o
Fereastra deschisa. Bajbaie ca orbii
Cuvintele in pesteri vopsite
In alb si negru.
Alungat e alergatorul. Privesc
La propriul meu spectacol si pornesc.
Lumanarile palpaie si se face zi
Si staruie penumbra
Decat vinovatia mea vopsita
In alb si negru.
Traia intr-un oras din miazazi
Un crin inzapezit in datorii
Care primea, scrise pe plus cu lapte,
Scrisori de citește mai mult
Traia intr-un oras din miazazi
Un crin inzapezit in datorii
Care primea, scrise pe plus cu lapte,
Scrisori de la alt crin, din miazanoapte;
Oh, pentru cruda lor corespondenta
Aveau cea mai naiva diligenta!
Poezia aceasta stea polara a iubirii
Poezia aceasta stea polara a iubirii
Vin ca apa si ca vantul plec.
Vin ca apa si ca vantul plec.
Scrisoare de la randunele
Cocostarcul astazi
S-a intors acasa.
Toata pasarimea
L-a primit voioasa.
Vin sa-l vada vrabii,
citește mai mult
Scrisoare de la randunele
Cocostarcul astazi
S-a intors acasa.
Toata pasarimea
L-a primit voioasa.
Vin sa-l vada vrabii,
Bun venit sa-i zica.
Broastele de balta
Au murit de frica
Iar drumetul spune:
De la rindunele
V-am adus scrisoare.
Va e dor de ele?
S-o citim! — strigara
Vrabiile toate...
Scumpe surioare,
Noi sintem departe,
Dar vislim spre tara,
Zilele-s senine,
Nu e ca acasa
Nicaieri mai bine!
...Poezia e fringhia
pe care urci la cerul (albastru, fireste! )
pe care cobori in oceanul
tot albastru, fireste!
sa citește mai mult
...Poezia e fringhia
pe care urci la cerul (albastru, fireste! )
pe care cobori in oceanul
tot albastru, fireste!
sa prinzi pestisorul vrajit
(te-ai multumi cu orice peste…)
fringhia cu care
iti infasori gitul slabanog
de poet chinuit –
in loc de colier/
in loc de zgarda/
in loc de guler de blana.
Intoarcerea fulgului
Un fulg de nea atinge strada murdara,
Inca un inger a cazut,
Nu stiu de ce... din citește mai mult
Intoarcerea fulgului
Un fulg de nea atinge strada murdara,
Inca un inger a cazut,
Nu stiu de ce... din mandrie probabil;
Apoi se transforma in gheata
(Daca nu a fost deja topit
In mainile de iad ale vreunui copil)
Pentru imunitate in lume dusmana;
Trec zile, dar supravietuieste
La limita talpilor atator picioare puternice
Ce dinadins freaca fervent, umilitor.
Dupa o vreme, insa, picioarele se risipesc
Lasand loc de vedere spre cer
Unde un Soare bate ca o amintire
A maretiei unui vis din trecut;
Stralucirea nu poate fi ignorata
Si gloria insultata, dupa atatea intamplari
Spre realizarea pierderii suferite.
Irezistila chemare de lumina
E imposibil de respins.
Cu bucurie si innoire pe veci
Se ridica gheata topita de caldura
Spre glasul care spune "Vino! Te primesc inapoi!".
Poezia dispune neingradit, dupa bunul ei plac, de suferinta .
Poezia dispune neingradit, dupa bunul ei plac, de suferinta .
Sunt iubrea saraca
tu esti omul...tu esti
cel ce vine si pleaca
cel ce sta la feresti
nu mi-e frica citește mai mult
Sunt iubrea saraca
tu esti omul...tu esti
cel ce vine si pleaca
cel ce sta la feresti
nu mi-e frica de tine
eu sunt mortul de ieri
intelept e oricine
chiar de-a fost nicaieri
sunt cu visul pe frunte
viata mea nu mi-o stiu
sunt batran ca un munte
eu sunt tot ce-i tarziu
spune-mi, omul esti, care
cel ce umbla intruna
frate bun din nascare
cu pamantul si luna.
