Pana si zambetul
ea e femeia din vis. pe cand strabateam
o zona alburie laptoasa prin anii mai tineri
carenta si pavaza intelepciunii carenta si pavaza.
si brusc s-a ivit. o gura de aer (ai fi zis)
sangele ei de pretutindeni si dintotdeauna. picioarele ei
ca doua lungi strigate ale mortii pe nisip.
si o precizie cu adevarat inspaimantatoare. pana si zambetul.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Arhitectura noptii:
Arhitectura noptii clara,
greu deslusita in peisaj... Ce ora
- tacand cutremurat in turnul beznei -
moartea citește mai mult
Arhitectura noptii:
Arhitectura noptii clara,
greu deslusita in peisaj... Ce ora
- tacand cutremurat in turnul beznei -
moartea si viata laolalta le devora?!
Nimic neatins si vindecat.
Si vane clopote amar cadenta bat.
Dar pentru ce si pentru cine?
E noapte. Liniste. Pustiu.
Tu strange-ti capul intre maini.
Singur te leagana si lasa-te vorbit
de sfanta gura a zeului orfan,
de vineri pana vineri ratacit
in golul viu - de-odinioara -,
din care vii
si vii
si vii
- ca dintr-o mare vina -
urcand aceeasi
- luminata -
scara.
Autoportret Am dat peste un om care nu stie sa faca un rau bine; fericit pentru acest lucru in fericirea citește mai mult
Autoportret Am dat peste un om care nu stie sa faca un rau bine; fericit pentru acest lucru in fericirea lui fara margini. Poezii si desene, 2001
Chemari uitate
In spatele punctelor linii. Golul
Astupa tristetea. Doar vantul spulbera
Zapada ruginita
La colturi.
O, chemari citește mai mult
Chemari uitate
In spatele punctelor linii. Golul
Astupa tristetea. Doar vantul spulbera
Zapada ruginita
La colturi.
O, chemari fara duh si fara
Splendoare. Zambetul cocleste
Si cersetorii isi schimba destinul
O, clipa despletita si fara oase.
Poezia un harnasament de lux al iubirii.
Poezia un harnasament de lux al iubirii.
Viata asta-i bun pierdut Cind n-o traiesti cum ai fi vrut!
Viata asta-i bun pierdut Cind n-o traiesti cum ai fi vrut!
Autoportret evanescent Tai venele oglinzii si ma las purtat de curent.
Autoportret evanescent Tai venele oglinzii si ma las purtat de curent.
Ante Omnia Patrie- adevar dintai- rostesc numele tau cu voluptatea cea mai pura, sunt biciul de lumina zvarlit ca un citește mai mult
Ante Omnia Patrie- adevar dintai- rostesc numele tau cu voluptatea cea mai pura, sunt biciul de lumina zvarlit ca un blestem de toti strabunii mei cu noptile pe gura
Ce fel de poezia este aceea care nu salveaza natiuni si popoare?
Ce fel de poezia este aceea care nu salveaza natiuni si popoare?
Ajuta-ma sa zbor mai sus de munti,
mai sus de stele… mai sus de Tine!”
scobeai tu in cer
ca citește mai mult
Ajuta-ma sa zbor mai sus de munti,
mai sus de stele… mai sus de Tine!”
scobeai tu in cer
ca milogul in tomberonul din spatele blocului,
sperind ca din adincurile lui miloase
sa scoti la suprafata nufarul galben
al lunii...
Visind la nemurire
