S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Toate cartile sus
Panzele
corabiei mele
Poezia
Nu
incap
In
buzunarele destinului
meu
Si-atunci
le
citește mai mult
Toate cartile sus
Panzele
corabiei mele
Poezia
Nu
incap
In
buzunarele destinului
meu
Si-atunci
le
tin
Pe
rafturile
bibliotecii
Uneori
insa
se
umfla
Si-mi
transforma
odaia
Intr-un
discutabil
balon
de
sapun
Poezia este însăși viața. E umbra și lumina și dă omului senzația că trăiește cu planetele lui în cer.
Poezia este însăși viața. E umbra și lumina și dă omului senzația că trăiește cu planetele lui în cer.
O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor citește mai mult
O poezie nu este neapărat obscură pentru că nu ţinteşte să fie populară. Este suficient dacă le este clară celor pentru care este scrisă.
Vrea unul
Vrea unul sa Te uite si ce-a uitat injura
Prostia-i unge zilnic cu musita la gura.
Zadarnicia citește mai mult
Vrea unul
Vrea unul sa Te uite si ce-a uitat injura
Prostia-i unge zilnic cu musita la gura.
Zadarnicia lui coltoasa are toane,
Vrea chipul sa i-l ia cu japca din icoane.
Credinta mea din neam in chinga nu te tine
Sa-ti lauzi Dumnezeul si sa iti fie bine.
Nu Sfantul meu din rama se-ncrunta si opreste
Sa-ti porti curat vointa, cum apa nici un peste
Nu poate sa-l retina-n navodul unei mari,
Desi e-un tarm de-a pururi hotar in departari.
Deasupra-i neted cerul, albastru, fara spini,
O fi avand cadastru, parcele si gradini?
Acolo Tatal meu si-al tau poate-s vecini.
De-ai fi legat cu ziua de Domnul tau prin fuga
Nu le-ai strica hotarul cu viclenii de sluga.
Iarba creste si-nverzeste,
Vine coasa si-o coseste.
Creste iarba, dupa coasa,
Si mai nalta, si mai deasa.
Se ridica in citește mai mult
Iarba creste si-nverzeste,
Vine coasa si-o coseste.
Creste iarba, dupa coasa,
Si mai nalta, si mai deasa.
Se ridica in picioare,
Coasa-n ierbi fulgera iara.
Coasa, uite-o, se toceste.
Iarba creste.
Iarba creste.
Iarba
Boncanitul sangelui
Ude inca visele furisate-n iarba
Musuroaie de cartita
Proaspete, proaspete
Aburul indecis al diminetii
Migratoare zapezile citește mai mult
Boncanitul sangelui
Ude inca visele furisate-n iarba
Musuroaie de cartita
Proaspete, proaspete
Aburul indecis al diminetii
Migratoare zapezile in aripi
Si-n floare
In prundisuri privighetorile raului
Risipita campia in triluri
Binefacerea soarelui neinceput
In adancul albastrului
Ciocarlia privirii
Pana la pragul de sus
Al curajului
In padurile inimii boncanitul sangelui.
Totul este poezie, daca te pricepi sa vezi.
Totul este poezie, daca te pricepi sa vezi.
In primul rand poezia ramane ceea ce-a fost dintotdeuna - defularea personala a unei trairi la nivel existential. Deprimismul artistic, citește mai mult
In primul rand poezia ramane ceea ce-a fost dintotdeuna - defularea personala a unei trairi la nivel existential. Deprimismul artistic, adica starea despre care unii care scriu texte nici macar n-au auzit, ce sa mai spun de simtit. Fara suferinta artistica poezia nu exista, fara traire un poem nu poate respira. Abia apoi se transforma la nivel de receptare intr-un mai mult sau mai putin instrument afectiv, care-si gaseste cel putin o forma de autentic.
Litera Litera Sange al meu diafan Da-ti foc alt inteles Nestiut ochiului de adevaruri Ce frang lumina vertebrei In raze citește mai mult
Litera Litera Sange al meu diafan Da-ti foc alt inteles Nestiut ochiului de adevaruri Ce frang lumina vertebrei In raze patru cu gheare Mare delfina, 1983
