S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
A fi poet e-o meserie care doare! Inventeme
A fi poet e-o meserie care doare! Inventeme
Maseaua ariciului
Un arici cu ochelari
Si cu tepii nu prea mari
Suferea din primavara
De-o masea. Dar, intr-o citește mai mult
Maseaua ariciului
Un arici cu ochelari
Si cu tepii nu prea mari
Suferea din primavara
De-o masea. Dar, intr-o seara,
Scos din pepeni de durere,
Pe-o furtuna care tuna,
Din fantana pana-n luna,
O pornisem bietul, vere,
Spre batrana gargarita,
C-o stia de doctorita
Priceputa-n alte cele,
La masele.
Cum era asa bolnav
Unii cred ca foarte grav!
A batut si - cu scandal
Printe paznici si portari
Ce-l trageau de ochelari -
A razbit pana-n spital
Gargarita l-a primit
Cum e demn si cuvenit
Si i-a spus: - Ma rog frumos,
Tepelina da-o jos
Si cum iti spui
Pune-o binisor in cui
Si te-mbraca intr-un halat
Chiar de mine curatat.
Ghem de nervi si de durere,
Chibzuind sa nu dispere,
Stiti ce-i zise pacientul
Gargaritei cu patentul?
- Cum adica, dumneata
Nu pricepi ca haina mea
Nu se poate dezbraca?
Tepelina, nu pricepi
Ca-i din patru mii de tepi,
Toti infipti in pielea mea,
Iar dumneata
Vrei sa-i smulg, sa-i pun in cui
Ca pe-o haina-a nimanui?!
Unu de mi-l tragi din piele
Doare cat vreo cinci masele;
Gargarito, gargareste
De masea ma lecuieste
Ca mi-i mintea cam nauca
De durere si pe duca!
Rogu-te, imi iarta vina
Ca raman cu tepelina
Imbracat! Dar nu se poate
Nici un tep dintr-insa scoate! ...
Nu-mi mai cere,
Ca-i durere
Orice clipa care trece
Pan’ la inima, de rece.
Si-uite-asa,
Ca sa-si scoata o masea,
Trebui ariciu, frate,
Multe aventuri sa poarte
La spitalul cu pricina,
C-a intrat cu tepelina!
Copacii plansi:
Dupa atatea ambitii ne ajunse seara
Si totusi clopotul mai bate inganandu-se
De n-ar fi fost atatea citește mai mult
Copacii plansi:
Dupa atatea ambitii ne ajunse seara
Si totusi clopotul mai bate inganandu-se
De n-ar fi fost atatea amintiri
Sa ma cutremure
Copacul slab plangandu-se de toamna
Si frunzele-nrosite ca o tuse
Eu alergam atat de fericit la rau
Sa-l vad cum vine tulbure
In munti sa-mi fie numele am vrut
Dar iata seara cum se lasa
Ma simt atat de bine parasit
Aproape ca voi plange
Cu mine se intampla un lucru dureros: poetizez absolut totul.
Cu mine se intampla un lucru dureros: poetizez absolut totul.
A fi poet e o boala, nu este o profesie.
A fi poet e o boala, nu este o profesie.
Cronos privesc in oglinda cel ce spune ca as fi eu strain ma priveste dintr-un alt anotimp impietrit intre semne.
Cronos privesc in oglinda cel ce spune ca as fi eu strain ma priveste dintr-un alt anotimp impietrit intre semne.
Totem cu ochi albastri
Prin ce miracol si prin ce putere
Chemi luntrile din ape sa se culce
In citește mai mult
Totem cu ochi albastri
Prin ce miracol si prin ce putere
Chemi luntrile din ape sa se culce
In coapsa ta cioplita din lemn dulce
Si viespile sa-ti care-n carne miere?
Ce mari iti dor m sub unghii? Ce maree
Iti da in leagan sangele sub luna,
Ca nici chiar zeii n-ar putea sa spuna
Ce forte-oculte porti in trup, femeie?
Esti chiar lucrarea ordinii divine,
Esti curatia care ma-nfioara.
A cer miroase par ul tau si-a vara.
Iar ochii-ti candizi fragezind lumine,
Cu-albastr ul lor de-origine stelara,
Sunt un totem al roiului de-albine.
Poezia e cantec de delfin, nu orice ureche o poate percepe.
Poezia e cantec de delfin, nu orice ureche o poate percepe.
Exercitiu de blestem
Sa nu mai ard produc cenusa
sa nu te bat la cap ca nu e usa
citește mai mult
Exercitiu de blestem
Sa nu mai ard produc cenusa
sa nu te bat la cap ca nu e usa
Sa nu scot gheara nu-s pisica
sa dau din coate cand mi-e frica
S-arunc aureola asta-i frunte
sa merg odata daca-s munte
Si iarba-i iarba nu hartie
sa o cosesc nu pentru-a scrie