Cand sufletele spalate se cer
Un debuseu, o fisura, un decolteu
pe pieptul vietii in ecorseu.
Urcati in caderea abrupta,
viermii din carnuri se-nfrupta.
Pe lujerul florilor rasar
coarnele diavolului. La hotar
de milenii,
o-ntunecime de vedenii.
Se tulbura apele lui Irod,
valuri spumate fac nod
de verbina.
Facand pestii
fluturi.
Larve roiesc in asternuturi.
Munti de smog ranjesc spre cer
cand sufletele spalate se cer.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Scopul poeziei e sa-i faca pe oameni in stare sa se bucure ceva mai mult de viata, sau sa o citește mai mult
Scopul poeziei e sa-i faca pe oameni in stare sa se bucure ceva mai mult de viata, sau sa o indure ceva mai usor.
Poezia scrisa merita citita odata, apoi trebuie distrusa. Lasati poetii morti sa faca locx pentru ceilalti.
Poezia scrisa merita citita odata, apoi trebuie distrusa. Lasati poetii morti sa faca locx pentru ceilalti.
Cuvintele mele sunt saruturi Mi-as fi dorit sa spun Dar se spune ca saruturile nu dureaza Doar cuvintele nu mor citește mai mult
Cuvintele mele sunt saruturi Mi-as fi dorit sa spun Dar se spune ca saruturile nu dureaza Doar cuvintele nu mor niciodata. Lines of Thought by an Unknown Autho
Am auzit osia planetei cantand
Am auzit osia planetei cantand
si-un vant stelar cum imi vuia prin sange
citește mai mult
Am auzit osia planetei cantand
Am auzit osia planetei cantand
si-un vant stelar cum imi vuia prin sange
Nepamanteana e iubirea mea,
de-atata dor ma prinde cand m-atinge? …
Si cum sa-mi reazem fruntea de pamant
cand ceru-ntreg il simt cum mi se-apleaca? …
Si cum sa fiu spre cer numai avant
cand sunt pamant amestecat cu apa?
Elegie
Doua maini se intindeau spre un fruct verde,
nu erau ale mele,
doua maini mangaiau un fruct citește mai mult
Elegie
Doua maini se intindeau spre un fruct verde,
nu erau ale mele,
doua maini mangaiau un fruct galben,
nu erau ale mele,
doua maini culegeau un fruct rosu,
nu erau ale mele,
doua maini nu stiau ce cauta pe ramul gol,
asteptati inca o vara, maini ale mele,
inca o vara...
Ajuta-ma sa zbor mai sus de munti,
mai sus de stele… mai sus de Tine!”
scobeai tu in cer
ca citește mai mult
Ajuta-ma sa zbor mai sus de munti,
mai sus de stele… mai sus de Tine!”
scobeai tu in cer
ca milogul in tomberonul din spatele blocului,
sperind ca din adincurile lui miloase
sa scoti la suprafata nufarul galben
al lunii...
Visind la nemurire
Cum m-am intins de-a lungul unui poem si dorm
pana cand se rupe in mine aerul in greutati mici si citește mai mult
Cum m-am intins de-a lungul unui poem si dorm
pana cand se rupe in mine aerul in greutati mici si vii
stiu cum arata litera pe dinauntru are pumnii stransi
gata sa se lase in voia inimii
nu mor
eu curg din mine toata in interiorul mainilor
inima cu poezia-n gura gata sa se indragosteasca
papusi dichisite la coltul strazii stau de vanzare
fata are talia poeziei
baiatul se saruta cu talia ei
ma invelesc numai in gura cuvantului si sunt altfel
carnea mea dintr-o parte pare o litera
care-mi vrea tot trupul.
Am venit, de unde? Unde duce drumul?
Care-i rostul vietii? Tainele sugrumu-l.
Cate inimi pure — Roata de Azur
Arde-n citește mai mult
Am venit, de unde? Unde duce drumul?
Care-i rostul vietii? Tainele sugrumu-l.
Cate inimi pure — Roata de Azur
Arde-n scrum si pulberi! Spuneti, unde-i fumul?
Noapte, stele... Tremuri. Ce ai? Te-nfiori,
Cand te-apleci genunea lumii s-o masori!
Fulgera-n eterna goana-ametitoare —
Trec pe langa tine — astrii rotitori.
Tu dulce-neagra, furios amara
Esenta
Care bantui arborii si gandul,
Facand si desfacand ganduri si lumi,
Iluminand pe dinlauntru patimirea
citește mai mult
Tu dulce-neagra, furios amara
Esenta
Care bantui arborii si gandul,
Facand si desfacand ganduri si lumi,
Iluminand pe dinlauntru patimirea
Si sfasiind fragila rezistenta
A clipelor chemate sa se duca
Si sa urce
In alt timp.
Tie, trecere si stavila, ar trebui sa-ti dam
Un nume
Pe care iadul fiintei sa nu-1 stie.
