Maxioms Pet

X
  •   41  /  21  

    Cand sufletele spalate se cer

    Un debuseu, o fisura, un decolteu
    pe pieptul vietii in ecorseu.
    Urcati in caderea abrupta,
    viermii din carnuri se-nfrupta.

    Pe lujerul florilor rasar
    coarnele diavolului. La hotar
    de milenii,
    o-ntunecime de vedenii.

    Se tulbura apele lui Irod,
    valuri spumate fac nod
    de verbina.

    Facand pestii
    fluturi.
    Larve roiesc in asternuturi.

    Munti de smog ranjesc spre cer
    cand sufletele spalate se cer.

Trimite prin:

S-ar putea să-ți placă   /   Vezi toate maxioms

  ( comentarii )
  45  /  27  

Un poet valoreaza la fel cat cel mai bun poem al sau.

Un poet valoreaza la fel cat cel mai bun poem al sau.

  ( comentarii )
  30  /  22  

Nu mai e loc aici,
chircitul ochi petrece
in amintire simple intamplari,
priveste orb un mar tinut in palma,
prin citește mai mult

Nu mai e loc aici,
chircitul ochi petrece
in amintire simple intamplari,
priveste orb un mar tinut in palma,
prin lacrima oprita langa nari.

Ce urias in tarmurile sale,
rosul din fructe cat un asfintit,
respira tot mai rar lumina
sub pielea ei de soare obosit.

de Doina Uricariu Găsit in: Citate despre Poezie,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  16  /  19  

In inima inimii voastre e suflarea,
in suflarea suflarii voastre e dorul,
in dorul dorului vostru e lumina,
in lumina citește mai mult

In inima inimii voastre e suflarea,
in suflarea suflarii voastre e dorul,
in dorul dorului vostru e lumina,
in lumina luminii voastre este adevarul,
in adevarul adevarului vostru
sunt izvoarele Dreptatii si Iubirii Mele spre voi.
Fericiti cei flamanzi si insetati de Dreptate
ca aceia se vor satura nesaturandu-se
Dreptatea si Iubirea sunt cele doua aripi ale Pasarii Sfinte
Care zboara inima inimii voastre in suflare,
suflarea suflarii voastre in dor,
dorul dorului vostru in lumina,
lumina luminii voastre in taina izvoarelor de Munte.

Poarta a patra a muntelui

de Dumitru Ichim Găsit in: Citate despre Poezie,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  22  /  44  

Tristan si Isolda

Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si citește mai mult

Tristan si Isolda

Cu soarele din toamna asta chilimbara,
Azi ti-am simtit, intaia oara,
Trupul, ca un destin si ca un scut
Pe trupul meu asternut.

Alba ardeai in calma noastra-adorare,
Din care mainile-mi un nimb ti-au fost incins,
Iar toamna cand pojarul si-a aprins,
Ardeam de-a valma-ntr-o tacuta invalvorare.

Puri sub steag de foc pluteam, corabie
Alba; toamna, printre lacrime filtrata
Punea-ntre noi a lui Tristan jurata sabie
De inaltare si de puritate.

de Camil Baltazar Găsit in: Citate despre Poezie,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  44  /  34  

Poezia un harnasament de lux al iubirii.

Poezia un harnasament de lux al iubirii.

de Vasile Ghica Găsit in: Citate despre Poezie,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  17  /  14  

Poezia este muzica sufletului si, mai presus de toate, a sufletelor mari si sensibile.

Poezia este muzica sufletului si, mai presus de toate, a sufletelor mari si sensibile.

  ( comentarii )
  11  /  15  

Poezia nu-i decat instrumentul unui funebru narcisism.

Poezia nu-i decat instrumentul unui funebru narcisism.

de Emil Cioran Găsit in: Citate despre Poezie,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  40  /  44  

De peste lacrimi:

De peste lacrimi te cautam,
de prin memorie,
Doamne, din amintire, si-mi galgaia
inima in piept citește mai mult

De peste lacrimi:

De peste lacrimi te cautam,
de prin memorie,
Doamne, din amintire, si-mi galgaia
inima in piept si de o naprasnica
trecere ma istoveam.

Cine se afla in lume de-a binelea?
Cui ii raspunde
bolta profunda a norilor incuviintand?
De peste lacrimi, de prin memorie
viata mea vine, viata mea, viata.

Cine se afla in lume de-a binelea?

de Ilie Constantin Găsit in: Citate despre Poezie,
Trimite prin:
  ( comentarii )
  46  /  30  

nimic de inteles:

Deschiza cartea
terci cu sufletul peste
pergamentul vechi
o lumina palida curge
apoi brusc
o sulita citește mai mult

nimic de inteles:

Deschiza cartea
terci cu sufletul peste
pergamentul vechi
o lumina palida curge
apoi brusc
o sulita inveninata cade
razboaie singeroase
lesuri
tot mai adinc sfirtecate
tot mai dese
pina se fac stive
pina incepe duhoarea sa exalte
si tulburat duhul pleaca.

Un tipat de pasare
aminteste ca nimic nu e de inteles
nici macar graiul nevinovat
al pasarilor

Dar viata
Dar moartea?
Dar acest poem?

de Otilia Nicolescu Găsit in: Citate despre Poezie,
Trimite prin:
Maxioms Web Pet