S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Nu poezia pe care am citit-o, ci cea la care ne reîntoarcem cu cea mai mare plăcere are forţă autentică citește mai mult
Nu poezia pe care am citit-o, ci cea la care ne reîntoarcem cu cea mai mare plăcere are forţă autentică şi merită numele de poezie majoră.
Reclam
N-am nici un chef sa dorm. Desii sunt obosit.
Ma voi trezi peste un secol, un mileniu… Toate
citește mai mult
Reclam
N-am nici un chef sa dorm. Desii sunt obosit.
Ma voi trezi peste un secol, un mileniu… Toate
Garniturile vor fi fost, desigur, schimbate.
La fel, vopseaua. Dar Mecanismul stupid
Va merge inainte, acelasii, in eternitate:
Iubire, mila, ura, crima, suicid…
Dar, inainte sa ma nasc, eu am platit
Pentru o alta destinatie! Am gresiit-o? Poate.
Sau totul n-a fost decat Reclama, pentru cei
Care se plictisesc in Puritate sii Lumina:
Lume unde se-amesteca Lucruri sii Idei,
In care toti poarta o armura ciudata,
Din carne, oase, sange, piele, gelatina.
Aventuri! Exotism! Oferta limitata.
Un poet in care nu se schimba nimic pentru ca rezoneaza cu universul e ca o cutie goala care ii citește mai mult
Un poet in care nu se schimba nimic pentru ca rezoneaza cu universul e ca o cutie goala care ii anunta pe ceilalti, cu zgomote surde, ca e batuta cu batul.
Inima mea
Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.
In citește mai mult
Inima mea
Inima mea de-o vreme o simt intr-adevar
Ca-n fiecare toamna se coace ca un mar.
In clipele grabite din zile lungi de vara
O simt cum se-mplineste-n tacere ca o para -
Inima mea cu pomii gradinii dimpreuna
Se-ntuneca spre toamna si-i dulce ca o pruna,
Si-n varfuri fosnitoare prin frunza amaruie
O-mprejmuie lumina de sus ca pe-o gutuie.
Inima mea se sparge cu pocnet ca o nuca,
De-i toamna mai tarzie si umbra mai pe duca,
Si-asteapta ca un strugur pe vita, nopti intregi,
Sa te apleci aproape de ea si s-o culegi.
In mintea noastra - ceara moale -
senzatiile isi afunda ca niste gaze micile picioruse zburdand
din loc in loc, citește mai mult
In mintea noastra - ceara moale -
senzatiile isi afunda ca niste gaze micile picioruse zburdand
din loc in loc, o briza sau o furtuna de culori, sunete, mirosuri, atingeri
si forme, un snop de impulsuri nervoase desprinse din molozul
senzatiilor. In alambicuri, spatiul si timpul
zborul si pricina nasterii
ordoneaza totul in imagini si serii, ca niste carti in rafturile
bibliotecii.
Cum suntem
... cu stihiile cele mai neimblanzite se masoara incapatanarea mea
aidoma celui de-o viata lasandu-se tiranizat
de un singur sunet citește mai mult
... cu stihiile cele mai neimblanzite se masoara incapatanarea mea
aidoma celui de-o viata lasandu-se tiranizat
de un singur sunet sau halucinat de o mireasma
ingadui sa-mi strapunga teasta pironul de foc, morbus sacer,
sunt salbaticiunea ce se retrage in fundul vagaunii, singura cu moartea sa
astept sa-mi creasca din piele pe tot trupul ghimpi ca ai salcamilor
anotimpul nebuniei mele isi anunta semnele, sosirea.
Operele marilor poeti n-au fost citite niciodata pana acum de omenire, deoarece doar marii poeti le pot citi.
Operele marilor poeti n-au fost citite niciodata pana acum de omenire, deoarece doar marii poeti le pot citi.
Poezia este ceea ce se pierde prin traducere.
Poezia este ceea ce se pierde prin traducere.
Scopul poeziei e sa-i faca pe oameni in stare sa se bucure ceva mai mult de viata, sau sa o citește mai mult
Scopul poeziei e sa-i faca pe oameni in stare sa se bucure ceva mai mult de viata, sau sa o indure ceva mai usor.