O sa dai sama, boierule Poate au astfel noroc Si romanii, totusi, scap: Vor chelia lui Motoc, Crizei ca sa-i citește mai mult

O sa dai sama, boierule Poate au astfel noroc Si romanii, totusi, scap: Vor chelia lui Motoc, Crizei ca sa-i puna cap! Epigrame disponibile

Cu mine se intampla un lucru dureros: poetizez absolut totul.

Cu mine se intampla un lucru dureros: poetizez absolut totul.

Casa din lame de ras este o zona de maxima siguranta, asa cum nu gasim decat prin penitenciare, un loc citește mai mult

Casa din lame de ras este o zona de maxima siguranta, asa cum nu gasim decat prin penitenciare, un loc in care converg peretii tuturor edificiilor umane, drumurile, angoasele, tacerile indelungate si cuvintele. Acolo unde se innoada zidurile casei, te regasesti intotdeauna dezarmat, fata in fata cu singuratatea, care aduce cu niste creieri sleiti pe pereti. Esti singur in fata literelor nevrotice care-ti destrama perspectivele si diminetile de-ardezie si sputa...In fapt, aceasta casa te ia in stapanire, iti da sa gusti otravuri fine si te jupoaie de viu. Fie ca este construita din vise, din sperante, din asteptari, fie ca este facuta numai din lame de ras, aceasta casa este stapana ta! ... Ceea ce-ti ramane asadar de facut e simplu: trebuie doar sa gasesti acea casa care ti se potiveste cel mai bine si sa incerci s-o tii in echilibru pe incheietura mainii tale.

Poeţii sunt legislatorii nerecunoscuţi ai lumii.

Poeţii sunt legislatorii nerecunoscuţi ai lumii.

Penitenta de-o viata

Ingenunchez in poezia aceasta
ca intr-un sanctuar
cu relicve de ingeri.
Pe buza candelei infloreste
un citește mai mult

Penitenta de-o viata

Ingenunchez in poezia aceasta
ca intr-un sanctuar
cu relicve de ingeri.
Pe buza candelei infloreste
un strop din sangele Domnului.
Ma incrancenez sa extrag cuvintele
insinuate in carnea ei sidefie.
Invat perpetuu, dar niciodata
nu stiu sa-i vindec
ranile facute de silabe.

Ma dor genunchii de penitenta
la care ma supune
de-o viata.

Cand ai sa vii cu umbra ta frumoasa, voi smulge un izvor din radacini; sub streasina, la cea din urma citește mai mult

Cand ai sa vii cu umbra ta frumoasa, voi smulge un izvor din radacini; sub streasina, la cea din urma casa, va bate lung un clopot de lumini.

Tu dulce-neagra, furios amara
Esenta
Care bantui arborii si gandul,
Facand si desfacand ganduri si lumi,
Iluminand pe dinlauntru patimirea
citește mai mult

Tu dulce-neagra, furios amara
Esenta
Care bantui arborii si gandul,
Facand si desfacand ganduri si lumi,
Iluminand pe dinlauntru patimirea
Si sfasiind fragila rezistenta
A clipelor chemate sa se duca
Si sa urce
In alt timp.
Tie, trecere si stavila, ar trebui sa-ti dam
Un nume
Pe care iadul fiintei sa nu-1 stie.

Bruma de poezie care, de bine, de rau, invaluie acest pamint emana din toamna vesnica a creatorului si dintr-un cer citește mai mult

Bruma de poezie care, de bine, de rau, invaluie acest pamint emana din toamna vesnica a creatorului si dintr-un cer necopt pentru a-si scutura stelele.

Poezia ar trebui sa ajute nu numai la rafinarea limbii, dar sa previna si schimbarea prea rapida a acesteia.

Poezia ar trebui sa ajute nu numai la rafinarea limbii, dar sa previna si schimbarea prea rapida a acesteia.