Graul a-ncoltit in araturile
de asta toamna
Painea e pe masa dulce
Vacile pe campul verde
Casa mea din marginea padurii
Cand soarele-si desarta umbra prafuita
Atingand cu mintea mea piciorul
alb al fiintei tale ochii sunt
nedeslusiti pe zare
Se intinde cainele dorintei la picioare
si ma roaga
Cantec biruitor pe vale
Binefacerea racorii umple campul
cu-acest verde trecator.
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Epigrama, o zicala scurta, incisiva, in proza sau versuri, adeseori caracterizata de aciditate sau asprime si cateodata de intelepciune.
Epigrama, o zicala scurta, incisiva, in proza sau versuri, adeseori caracterizata de aciditate sau asprime si cateodata de intelepciune.
Poezia e cantec de delfin, nu orice ureche o poate percepe.
Poezia e cantec de delfin, nu orice ureche o poate percepe.
Ce demon?...
Ce demon curge prin artere
De ma cutremur cand respir
Durerile filtrate-n ere
De-al vietii dulce elixir?
citește mai mult
Ce demon?...
Ce demon curge prin artere
De ma cutremur cand respir
Durerile filtrate-n ere
De-al vietii dulce elixir?
Ce demon steaua mea saraca
O luneca in departari
De pare-o geniala joaca
Tot haosul de intamplari?
Ce demon va sorbi suflarea
Din eul care l-am pierdut
Cand m-o cuprinde iar uitarea
In dorul setei de-nceput?
Un blanc galban scanteios,
Gemand sub ciocan vartos,
Plangea soarta sa odata:
Ori sa poate sa ma bata
Inghiositul crud citește mai mult
Un blanc galban scanteios,
Gemand sub ciocan vartos,
Plangea soarta sa odata:
Ori sa poate sa ma bata
Inghiositul crud metal
Care-l calca pan s-un cal?
Dar ciocanu-i zice: Frate,
Este vechi ist adevar
Ca pre aur fierul bate.
Un popor ce n-are fier,
Curaj n-are, n-are arma,
Sa defaima si sa sfarma.
Paradoxuri - nebunii, In superba libertate: Unii-si construiesc palate Ca sa moara-n... puscarii.
Paradoxuri - nebunii, In superba libertate: Unii-si construiesc palate Ca sa moara-n... puscarii.
Ziua in care mor
la 23 de ani de viata
nu mai am ce sa scriu pana mor
si citește mai mult
Ziua in care mor
la 23 de ani de viata
nu mai am ce sa scriu pana mor
si e viata azi
e gura mea deschisa in fata mortii gurii mele
e soare peste foc
e tot ce-as mai scrie
daca as mai avea ce sa scriu pana mor
e pielea cea mai intinsa a zilei
e ziua in care mor
ziua in care mor este inca o zi de viata
Ce cap frumos are soarele dimineata
Pe varful Pietrosului. Codrii troznesc
In sangele clocotit varsandu-se larg.
Nu-i place in Olimp, citește mai mult
Ce cap frumos are soarele dimineata
Pe varful Pietrosului. Codrii troznesc
In sangele clocotit varsandu-se larg.
Nu-i place in Olimp, in minereuri.
Ursii umbla prin radacini ametiti
De soarele nemilos, rasturnat
In inima pamantului. Se despica piatra
Intr-un varf de verde. Curge
O lume frageda pe verticala
Si nimeni n-o mai poate prebusi.
Fruntea mea si soarele se iubesc
Prin maduva muntilor. Acuma
Mugurii se izbesc de lumina si crapa.
Capul frumos al diminetii se-apleaca
Pe varful Pietrosului, in flacari
Numai fumul, chipul meu celalat descarnat de asteptare creste si se umfla ca un fiu vanat de plans cautand cu citește mai mult
Numai fumul, chipul meu celalat descarnat de asteptare creste si se umfla ca un fiu vanat de plans cautand cu gura sfarcul de mama. Fumul
Academia de aur si purpura Sublima arta cu care stie frunza toamna sa moara Din superbia careia-invatam Cu cata frumsete citește mai mult
Academia de aur si purpura Sublima arta cu care stie frunza toamna sa moara Din superbia careia-invatam Cu cata frumsete esti dator Sa-ti cuceresti apusul ca pe-o nunta
