S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Reintoarcerea
teritoriile noptii-s poate singurele adevarate
caci doar in zone crepusculare
mai freamata si azi
explozia lui dumnezeu in citește mai mult
Reintoarcerea
teritoriile noptii-s poate singurele adevarate
caci doar in zone crepusculare
mai freamata si azi
explozia lui dumnezeu in suflete
cum pare sa fi inceput totul.
si doar anevoie imi amintesc
ca pe atunci, un copil ne-a improscat
cu o apa, ai carei stropi inca nu ne-au ajuns.
afara batea vantul. ploua.
si-am zarit deodata o fetita
in fata ferestrelor casei scarilor
urmarind din ochi o prietena
ce urca treptele in urma tatalui ei.
a ridicat incet manuta a ramas bun
nemiscata, insa cealalta nu s-a intors.
si ea a ramas asa - cu mana-i mica
inaltata. palpitand ca o vietate ranita
traind pesemne, pentru prima oara
prin sticla umeda dintr-o casa a scarilor
instrainarea din jur. singuratatea.
apoi, s-a indepartat incet, impovarata
carand in spate ghiozdanul
aproape cat ea de mare.
si dintr-odata a zbughit-o
de parca ar fi uitat
brusc, totul.
Poezia este emotia pe care o pui in masura. Emotia trebuie sa vina de la natura, dar masura poate fi citește mai mult
Poezia este emotia pe care o pui in masura. Emotia trebuie sa vina de la natura, dar masura poate fi obtinuta prin arta.
O poezie este culminaţia unui mers lăuntric: mers în străchini sau mers astral.
O poezie este culminaţia unui mers lăuntric: mers în străchini sau mers astral.
In aceasta imprejurare
... in aceasta imprejurare
numai sufletele au ceva de spus.
Prin tot ce fac
te citește mai mult
In aceasta imprejurare
... in aceasta imprejurare
numai sufletele au ceva de spus.
Prin tot ce fac
te repet;
am ratat si moartea
din cauza aceasta!
... langa radacini
mi-e sufletul.
Obsesiile scriitorului sunt, cred, coincidente care pot fi explicate prin hazard. Noi, poetii, ne servim de anumite evenimente, intamplari, fapte citește mai mult
Obsesiile scriitorului sunt, cred, coincidente care pot fi explicate prin hazard. Noi, poetii, ne servim de anumite evenimente, intamplari, fapte cotidiene intr-o maniera alegorica, pentru a da in final o interpretare imagistica a ceea ce ne preocupa pana la obsesie, pana la epuizarea subconstienta a subiectului.
Sarac dar roman Pai a fi roman e o meserie tare faina eu mi-am dat pe ea chiar ultima haina citește mai mult
Sarac dar roman Pai a fi roman e o meserie tare faina eu mi-am dat pe ea chiar ultima haina Distihuri rebele
Imbratisarea marii
Langa tarmul cu straluciri de bal,
Tu, mireasa a ultimului val,
Zeitate albastra,
Marea e stapana noastra
citește mai mult
Imbratisarea marii
Langa tarmul cu straluciri de bal,
Tu, mireasa a ultimului val,
Zeitate albastra,
Marea e stapana noastra
Si iubirea, surasul ei final.
Poate marea, iubind la tarm un far,
Å¢i-a dat viata din valul de clestar…
Poate te-a imaginat
Pe-o corabie uitat
Cel mai pasnic marinar.
Mai ramai, nu pleca,
Sa-ti sarut, iubita mea,
Valul care-a plans pe glezna ta.
Sa visam pana-n zori
Ca suntem nemuritori
Pe-o corabie de flori, de flori…
Langa marea ce-mpaca despartiri,
Ninsi de sarea atator amintiri,
Suntem nunta de fluturi
Pentru-a nu strivi saruturi
Pe nisipul trecutelor iubiri.
Valul marii, sub zari de catifea
Cu iubire ne va imbratisa
Si vom fi numai priviri
Semanand atator miri
Care s-au iubit candva.
Poetul fiinta etern indragostita de micile bijuterii ale naturii ce asteapta in tacere sa fie descoperite.
Poetul fiinta etern indragostita de micile bijuterii ale naturii ce asteapta in tacere sa fie descoperite.
Pentru ca iti place totul si totusi nimic
si tu n-aveai voie sa zimbesti caci parul ti-ar fi atins citește mai mult
Pentru ca iti place totul si totusi nimic
si tu n-aveai voie sa zimbesti caci parul ti-ar fi atins stelele
mainile ti-ar fi ajuns mai lungi mai lungi decat cablurile de la metrou
in ranile mele aveai un loc cu totul special te tineam suspendata intinsa pe
peretii captusiti cu postere
fara vreun motiv anume si tu nu strigai niciodata dupa ajutor
imi priveai limfa crescand mai repede ca un fluviu din ochi si din gene
podele de sange inchegat peste noi ca o plaja fara spectatori sau nisip
eu imi desenam in fiecare zi o alta camera ma dezlegam de penele tale albastre
ca sa pot sa respir dar tu reveneai de fiecare data in visele mele
te pastram acolo inchisa in poemele mele triste stransa ermetic intre palme
si te priveam alergandu-mi printre fiecare neuron
cu atata viteza incat nu te prindeam niciodata din urma
in mintea ta era o ceata de un verde inchis retezat din toate obsesiile noastre
din pielea noastra tremurand la cea mai mica atingere straina
as fi vrut.