S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poezia ar trebui sa ajute nu numai la rafinarea limbii, dar sa previna si schimbarea prea rapida a acesteia.
Poezia ar trebui sa ajute nu numai la rafinarea limbii, dar sa previna si schimbarea prea rapida a acesteia.
Vanzatoarea de ninsori
Cum te dezbraci copacii dau in floare
si simt in piept vapaia unui crin
de la citește mai mult
Vanzatoarea de ninsori
Cum te dezbraci copacii dau in floare
si simt in piept vapaia unui crin
de la zapada sufletul se-aprinde oare
cand te privesc si mor cate putin
Si simt in piept vapaia unui crin
si trupul parca-i flacara straina
intre prea mult si iata prea putin
esti noaptea devorata de lumina
Si trupul parca-i flacara straina
de la zapada sufletul se-aprinde oare
si cine pentru cine da lumina
sta noaptea sub aceasta intrebare
Cum te dezbraci copacii dau in floare
de parca i-ar aprinde o ninsoare
Poezia reproducerii: iubire eterna, sex cotidian.
Poezia reproducerii: iubire eterna, sex cotidian.
Daca ma iubesti
Daca ma iubesti,
prin vraji de dor,
voi transforma toate stelele cerului
in lacrimi de bucurie
citește mai mult
Daca ma iubesti
Daca ma iubesti,
prin vraji de dor,
voi transforma toate stelele cerului
in lacrimi de bucurie
si-n sarutari nebune.
Daca ma urasti,
voi transforma toate urile tale
in bumeranguri de foc
care-ti vor arde inima
cu toate stelele vrajite de dor.
Ea strabatea gradina
intr-un totem de umbra
atins pamintul nu-l mai atingea.
Nu se mai difuza frenetic nici supus.
Crengile citește mai mult
Ea strabatea gradina
intr-un totem de umbra
atins pamintul nu-l mai atingea.
Nu se mai difuza frenetic nici supus.
Crengile jos speriau lumina.
Miscarea o-ncolti. Ea s-a retras.
Capriciul blind. O nauceala moale...
Ea strabatu gradina. Indecis
ceva pierdu-n repaos. Ea desprinse
sa fredoneze-n sine sprijin.
Imbratisarea marii
Langa tarmul cu straluciri de bal,
Tu, mireasa a ultimului val,
Zeitate albastra,
Marea e stapana noastra
citește mai mult
Imbratisarea marii
Langa tarmul cu straluciri de bal,
Tu, mireasa a ultimului val,
Zeitate albastra,
Marea e stapana noastra
Si iubirea, surasul ei final.
Poate marea, iubind la tarm un far,
Å¢i-a dat viata din valul de clestar…
Poate te-a imaginat
Pe-o corabie uitat
Cel mai pasnic marinar.
Mai ramai, nu pleca,
Sa-ti sarut, iubita mea,
Valul care-a plans pe glezna ta.
Sa visam pana-n zori
Ca suntem nemuritori
Pe-o corabie de flori, de flori…
Langa marea ce-mpaca despartiri,
Ninsi de sarea atator amintiri,
Suntem nunta de fluturi
Pentru-a nu strivi saruturi
Pe nisipul trecutelor iubiri.
Valul marii, sub zari de catifea
Cu iubire ne va imbratisa
Si vom fi numai priviri
Semanand atator miri
Care s-au iubit candva.
Unii poeti se cred iarba, se reediteaza anual.
Unii poeti se cred iarba, se reediteaza anual.
Poezia nu va fi decat muzica si imagine, aceste dous sorginti ale ideii.
Poezia nu va fi decat muzica si imagine, aceste dous sorginti ale ideii.
Despic insomniile pina dincolo
de golul retinei
frinturi de ginduri fac litanii
la marginea memoriei
creierul meu pastreaza citește mai mult
Despic insomniile pina dincolo
de golul retinei
frinturi de ginduri fac litanii
la marginea memoriei
creierul meu pastreaza reverberatii
care mingiie pielea umeda
a vintului.
