S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Un varsator de ceara ca mester iscusit
A nimerit odata un chip desavarsit.
Delicatetea, parul si zambitoarea fata
Ii da citește mai mult
Un varsator de ceara ca mester iscusit
A nimerit odata un chip desavarsit.
Delicatetea, parul si zambitoarea fata
Ii da infatosarei un aer de viata,
Dar din nenorocire el chipul a lasat
Pe langa foc la care a fost si prelucrat.
Nu este de mirare ca statuia de ceara,
S-a risipit indata aproape stand de para.
De ai facut un lucru si vrei ca sa-l pastrezi
Pentru viitorie, apoi sa departezi
Tot raul de-nainte-i si orice-mpiedicare,
Caci altfel este numai zadarnica lucrare.
Poezia este casatoria realitatii cu idealul, in sufletul poetului.
Poezia este casatoria realitatii cu idealul, in sufletul poetului.
Poezia o impartasanie a orelor de taina.
Poezia o impartasanie a orelor de taina.
Coranul nu e lipsit de poezie, chiar farmecul sau, provenind din farmecele fizice ale existentei umane, tine, in aceasta privinta, citește mai mult
Coranul nu e lipsit de poezie, chiar farmecul sau, provenind din farmecele fizice ale existentei umane, tine, in aceasta privinta, oarecum, de acela al anticilor, cu culori mai noi si, indraznesc sa spun, mai insorite.
Sa pot privi inapoi
Arunc privirea peste umar,
viata imi pare ca merge inapoi.
Unde sunt in lumea citește mai mult
Sa pot privi inapoi
Arunc privirea peste umar,
viata imi pare ca merge inapoi.
Unde sunt in lumea aceasta?
Ceata cade in cortine grele.
Descifrez un nume pe-o cruce stinghera,
poate-am murit fara sa stiu,
Moartea se poate-nvata?
Cad in genunchi si ma lovesc de pietre.
Spune-mi, Doamne,
ca mi-ai dat un rost de implinit:
sa privesc inapoi.
Izbucnire de petale
Iarasi se va intampla soare-rasare
in sufletul meu si in afara!
La ora de cumpana a citește mai mult
Izbucnire de petale
Iarasi se va intampla soare-rasare
in sufletul meu si in afara!
La ora de cumpana a diminetii
iarba e dulce-amara,
Ma-ntorc spre ziua fara a fi strigat,
totdeauna copil al razelor sale,
nu-mi inchipiam altfel soarele
decat izbucnire continua de petale,
Orizontul e linia pana la care respir,
rasuflarea urca soarele la inaltimea copacului,
privirea-l fixeaza-n zenit
facandul-l simbolul de sete si seceta al veacului
Fericirea casta
Ce fericire sa-l
descoperi pe Dumnezeu
in pantecul unei femei
acolo unde se naste copilul
acolo citește mai mult
Fericirea casta
Ce fericire sa-l
descoperi pe Dumnezeu
in pantecul unei femei
acolo unde se naste copilul
acolo unde arta absoluta
nu mai are nici un sens
acolo unde toti poetii
ne nastem
si toti oamenii trebuie sa murim
dar ce fericire
sa-l gasesti pe Dumnezeu
in pantecul unei femei
Patul metafizic, 2000
Iubito verde ecou de primavara rastoarna cerul pe pamant si-a iesit chiar Dumnezeu afara la verde crud sa stea la citește mai mult
Iubito verde ecou de primavara rastoarna cerul pe pamant si-a iesit chiar Dumnezeu afara la verde crud sa stea la rand Ia catrenul, neamule!
Calatorim mereu, calatorim- si n-o sa stie nimeni, niciodata, ca bine-am fi putut sa ne oprim, ce simplu-am fi putut citește mai mult
Calatorim mereu, calatorim- si n-o sa stie nimeni, niciodata, ca bine-am fi putut sa ne oprim, ce simplu-am fi putut sa ne oprim la prima gara-n harta ne-nsemnata.
