Poezia este un orfan al linistii, cuvintele nu egaleaza niciodata experienta din spatele lor.

Poezia este un orfan al linistii, cuvintele nu egaleaza niciodata experienta din spatele lor.

Poetul omul ce ar fi vrut sa iubeasca mai mult fiinta de langa el decat ideea de iubire.

Poetul omul ce ar fi vrut sa iubeasca mai mult fiinta de langa el decat ideea de iubire.

ziua se apasa pe asfalt

inauntrul bratelor mele
nu e decit iubire

acum pot spune asta
inauntrul bratelor citește mai mult

ziua se apasa pe asfalt

inauntrul bratelor mele
nu e decit iubire

acum pot spune asta
inauntrul bratelor mele
nu e decit iubire

inauntrul iubirii dinauntrul bratelor mele
e tot ce vad
in timp ce stau aici
in timp ce un mic paianjen
isi tese frumoasa pinza
lipind-o de pleoapele mele

Daca nu existi, inventeaza-te

Vorbele mele nu stiu sa vorbeasca.Holbate
Se uita la mine.Hai, spune-le cum
Marea e un citește mai mult

Daca nu existi, inventeaza-te

Vorbele mele nu stiu sa vorbeasca.Holbate
Se uita la mine.Hai, spune-le cum
Marea e un cuvant albastru
Ciugulit de pescarusi cand se intristeaza
Nisipul.

Hai, arunca pietricele si impinge
Sfarsitul iantr-o prapastie.Pune punct
Si incepe scrierea cu un nou alfabet.
Daca nu-l stii inventeaza-l.Daca
Nu existi inventeaza-te.

Exista ceva legat de poezie care depaseste logica prozei, e un mister care nu poate fi explicat ci doar admirat.

Exista ceva legat de poezie care depaseste logica prozei, e un mister care nu poate fi explicat ci doar admirat.

Condeiul meu visa-n cerneala Ca-noata-n cer purtat de versuri Gingase aripi de petala Craiese ce adie-n mersuri

Condeiul meu visa-n cerneala Ca-noata-n cer purtat de versuri Gingase aripi de petala Craiese ce adie-n mersuri

Stateam - noi, pe un mal,
si ele, umbrele noastre, pe celalalt -
la fel ca intr-o balanta
si plangeam citește mai mult

Stateam - noi, pe un mal,
si ele, umbrele noastre, pe celalalt -
la fel ca intr-o balanta
si plangeam in hohote. Era frig.
Eram uzi. In oul lor, mortii
dadeau sovaitori din umeri: atata se pricepeau,
atata puteau sa faca si ei, acolo,
in racorosul lor adapost cu mai multe etaje
si prosoape curate pentru oaspeti. Noi, pe un mal,
si ele, umbrele noastre, pe celalalt -
si abia catre seara si-a facut aparitia o faptura
aproape divina, un mic personaj in mai multe culori
la fel ca un mascarici. Era frig, eram uzi
si nu-si mai amintea parola nici unul: cuvantul
pierdut si teribil! S-a prefacut ca plange si el
(sau poate ca nu s-a prefacut! ), a strans intr-o
frunza de ulm cateva mostre din propriile lui lacrimi,
s-a uitat printr-un tub de lemn catre noi
(nu-si mai amintea parola nici unul). "O.K.":
s-a auzit ciripitul sau aproape divin. "Va puteti
intoarce acasa": a ciripit mascariciul. Era frig.
Eram uzi - si fiecare umbra, din motive inca
nedeslusite pana acum, tinea un buchet
de violete proaspete in mana.

Viziune

Sa scrii vers alb e ca atunci cand joci tenis cu fileul cazut.

Sa scrii vers alb e ca atunci cand joci tenis cu fileul cazut.

Efect Bacovia Au cazut aseara peste sat stele cu efect intarziat Si toti pomii brusc au desfrunzit de la plus citește mai mult

Efect Bacovia Au cazut aseara peste sat stele cu efect intarziat Si toti pomii brusc au desfrunzit de la plus la minus infinit Doamne ce risipa de eternitate vantul spulbera nu frunze nestemate