S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
In noaptea urmatoare se facea ca locuiesc intr-o pasare
Era o pasare cu doua etaje foarte spatioasa bine finisata
si citește mai mult
In noaptea urmatoare se facea ca locuiesc intr-o pasare
Era o pasare cu doua etaje foarte spatioasa bine finisata
si mansardata cit se poate de cochet
In acea mansarda locuiam eu
mai exact in cutia craniana a pasarii
Dormeam poate visam cind deodata
am auzit soneria de la intrare
ceva ca un filfiit de aripi aproape imperceptibil
M-am ridicat din pat m-am dus la usa am deschis
si in fata mea se afla pasarea in care locuiam eu la mansarda
Prin ochii ei ca doua ferestre luminoase
m-am vazut pe mine stind in picioare in pragul usii
uitindu-ma fix in ochii pasarii in care locuiam.
Poemul sinucigas (n-)are urmas
Poemul secreta
anticorpi sinucigasi
moartea
se retrage
din cuvinte
O sinucidere
amanata
e orice citește mai mult
Poemul sinucigas (n-)are urmas
Poemul secreta
anticorpi sinucigasi
moartea
se retrage
din cuvinte
O sinucidere
amanata
e orice poem
Hai sa ne-amanam
impreuna
iubito
In zori
doar poemul
va supravietui
poemului
Haiku
O vijelie -
papadia a ramas
doar amintire
In balconul meu -
greierele nu stie
ca ninge citește mai mult
Haiku
O vijelie -
papadia a ramas
doar amintire
In balconul meu -
greierele nu stie
ca ninge de ieri
Canta cu fala
pe cotetu-nzapezit -
cocosul negru
Zapada-n barca
de la malul lacului -
deasupra-i corbul
Ecou de clopot
noaptea la biserica -
trasnet in lunca
Seara de toamna -
in lumina ferestrei
gradina in dungi
Ninge cu fulgi mari -
in lung si-n latul luncii
nici tipenie.
Casa din lame de ras este o zona de maxima siguranta, asa cum nu gasim decat prin penitenciare, un loc citește mai mult
Casa din lame de ras este o zona de maxima siguranta, asa cum nu gasim decat prin penitenciare, un loc in care converg peretii tuturor edificiilor umane, drumurile, angoasele, tacerile indelungate si cuvintele. Acolo unde se innoada zidurile casei, te regasesti intotdeauna dezarmat, fata in fata cu singuratatea, care aduce cu niste creieri sleiti pe pereti. Esti singur in fata literelor nevrotice care-ti destrama perspectivele si diminetile de-ardezie si sputa...In fapt, aceasta casa te ia in stapanire, iti da sa gusti otravuri fine si te jupoaie de viu. Fie ca este construita din vise, din sperante, din asteptari, fie ca este facuta numai din lame de ras, aceasta casa este stapana ta! ... Ceea ce-ti ramane asadar de facut e simplu: trebuie doar sa gasesti acea casa care ti se potiveste cel mai bine si sa incerci s-o tii in echilibru pe incheietura mainii tale.
Oare cum am putea defini poezia noi acestia care prin poezie, ne ducem crucea?
Oare cum am putea defini poezia noi acestia care prin poezie, ne ducem crucea?
Poezia nu va fi decat muzica si imagine, aceste dous sorginti ale ideii.
Poezia nu va fi decat muzica si imagine, aceste dous sorginti ale ideii.
Graul a-ncoltit in araturile
de asta toamna
Painea e pe masa dulce
Vacile pe campul verde
Casa mea din marginea citește mai mult
Graul a-ncoltit in araturile
de asta toamna
Painea e pe masa dulce
Vacile pe campul verde
Casa mea din marginea padurii
Cand soarele-si desarta umbra prafuita
Atingand cu mintea mea piciorul
alb al fiintei tale ochii sunt
nedeslusiti pe zare
Se intinde cainele dorintei la picioare
si ma roaga
Cantec biruitor pe vale
Binefacerea racorii umple campul
cu-acest verde trecator.
Poezia este dimineata omenirii, istoria sentimentelor inaltatoare, indemnul permanent catre bine si adevar.
Poezia este dimineata omenirii, istoria sentimentelor inaltatoare, indemnul permanent catre bine si adevar.
Verde codre si tufos,
Mult cu umbra racoros,
Vara cit esti de frumos,
Toamna, putred, singerate,
A tale frunze uscate,
citește mai mult
Verde codre si tufos,
Mult cu umbra racoros,
Vara cit esti de frumos,
Toamna, putred, singerate,
A tale frunze uscate,
Rose, rose zac pe jos.
Asa vara vietei mele,
Ca dalbele floricele,
Fost-au sa fie ca ele;
Dar de chin si munca mare
Trupul meu hodina n-are
Şi mi-i traiul tot in jele...
Vintul fioros cind bate
Spulbera-n strainatate
Frunzele vested picate,
Departe de-a lor tulpina,
Unde-i moartea mai streina,
Şi pier prin lume-aruncate.
Asa vintul de urgie
Aspru sufla-n saracie,
Şi rominu-n iobagie
Are, pe-ntinsul pamint,
Numai locul de mormint,
Ca sa moara-n duiosie.
Daleu ! mai roman barbate,
Mai desteapta-te, mai frate !
Ca de tine joc isi bate,
Şi-n robie tot mereu
Te tine-n lantul cel greu,
Lumea cea fara dreptate.
Doina
