S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Reclam
N-am nici un chef sa dorm. Desii sunt obosit.
Ma voi trezi peste un secol, un mileniu… Toate
citește mai mult
Reclam
N-am nici un chef sa dorm. Desii sunt obosit.
Ma voi trezi peste un secol, un mileniu… Toate
Garniturile vor fi fost, desigur, schimbate.
La fel, vopseaua. Dar Mecanismul stupid
Va merge inainte, acelasii, in eternitate:
Iubire, mila, ura, crima, suicid…
Dar, inainte sa ma nasc, eu am platit
Pentru o alta destinatie! Am gresiit-o? Poate.
Sau totul n-a fost decat Reclama, pentru cei
Care se plictisesc in Puritate sii Lumina:
Lume unde se-amesteca Lucruri sii Idei,
In care toti poarta o armura ciudata,
Din carne, oase, sange, piele, gelatina.
Aventuri! Exotism! Oferta limitata.
Poetii imaturi imita; cei maturi fura.
Poetii imaturi imita; cei maturi fura.
Reintoarcerea
teritoriile noptii-s poate singurele adevarate
caci doar in zone crepusculare
mai freamata si azi
explozia lui dumnezeu in citește mai mult
Reintoarcerea
teritoriile noptii-s poate singurele adevarate
caci doar in zone crepusculare
mai freamata si azi
explozia lui dumnezeu in suflete
cum pare sa fi inceput totul.
si doar anevoie imi amintesc
ca pe atunci, un copil ne-a improscat
cu o apa, ai carei stropi inca nu ne-au ajuns.
afara batea vantul. ploua.
si-am zarit deodata o fetita
in fata ferestrelor casei scarilor
urmarind din ochi o prietena
ce urca treptele in urma tatalui ei.
a ridicat incet manuta a ramas bun
nemiscata, insa cealalta nu s-a intors.
si ea a ramas asa - cu mana-i mica
inaltata. palpitand ca o vietate ranita
traind pesemne, pentru prima oara
prin sticla umeda dintr-o casa a scarilor
instrainarea din jur. singuratatea.
apoi, s-a indepartat incet, impovarata
carand in spate ghiozdanul
aproape cat ea de mare.
si dintr-odata a zbughit-o
de parca ar fi uitat
brusc, totul.
De peste lacrimi:
De peste lacrimi te cautam,
de prin memorie,
Doamne, din amintire, si-mi galgaia
inima in piept citește mai mult
De peste lacrimi:
De peste lacrimi te cautam,
de prin memorie,
Doamne, din amintire, si-mi galgaia
inima in piept si de o naprasnica
trecere ma istoveam.
Cine se afla in lume de-a binelea?
Cui ii raspunde
bolta profunda a norilor incuviintand?
De peste lacrimi, de prin memorie
viata mea vine, viata mea, viata.
Cine se afla in lume de-a binelea?
Nu mai e loc aici,
chircitul ochi petrece
in amintire simple intamplari,
priveste orb un mar tinut in palma,
prin citește mai mult
Nu mai e loc aici,
chircitul ochi petrece
in amintire simple intamplari,
priveste orb un mar tinut in palma,
prin lacrima oprita langa nari.
Ce urias in tarmurile sale,
rosul din fructe cat un asfintit,
respira tot mai rar lumina
sub pielea ei de soare obosit.
Scrisoare de la randunele
Cocostarcul astazi
S-a intors acasa.
Toata pasarimea
L-a primit voioasa.
Vin sa-l vada vrabii,
citește mai mult
Scrisoare de la randunele
Cocostarcul astazi
S-a intors acasa.
Toata pasarimea
L-a primit voioasa.
Vin sa-l vada vrabii,
Bun venit sa-i zica.
Broastele de balta
Au murit de frica
Iar drumetul spune:
De la rindunele
V-am adus scrisoare.
Va e dor de ele?
S-o citim! — strigara
Vrabiile toate...
Scumpe surioare,
Noi sintem departe,
Dar vislim spre tara,
Zilele-s senine,
Nu e ca acasa
Nicaieri mai bine!
Pe de o parte, se fereste sa pozeze in poet, insa, pe de alta parte, se teme de perspectiva de citește mai mult
Pe de o parte, se fereste sa pozeze in poet, insa, pe de alta parte, se teme de perspectiva de a nu mai fi poet. Pentru Bacovia, maximum de drama nu e sa mori, ci sa fii un fost poet.
Ceaiul
Ceaiul pe care mi-l servesti
in fiecare dimineata are culoarea ochilor tai!
Dar intr-o zi vom pleca citește mai mult
Ceaiul
Ceaiul pe care mi-l servesti
in fiecare dimineata are culoarea ochilor tai!
Dar intr-o zi vom pleca negresit
si ne vom opri la bariera orasului.
Tu in rochia ta de stamba,
eu sub brat cu cosuletul
de prins fluturi.
Tu, vrabia mea, mai zambeste o data
inainte de-a atinge zidul acela de scoici si de alge cu mana,
zidul acela intunecat!
O zi libera, 1996
Ars poetica Nu mai pot scrie Decat un singur cuvant: Liniste!
Ars poetica Nu mai pot scrie Decat un singur cuvant: Liniste!
