S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
O, Doamne, veacul s-a schimbat? Ori numai noi, dinspre trecut?
O, Doamne, veacul s-a schimbat? Ori numai noi, dinspre trecut?
Cand cineva canta la o vioara Stradivarius,
Toate viorile vibreaza in cutiile lor.
Cand un poet scrie o poezie de citește mai mult
Cand cineva canta la o vioara Stradivarius,
Toate viorile vibreaza in cutiile lor.
Cand un poet scrie o poezie de dragoste,
Toate femeile freamata in trupurile lor.
Cand cineva se naste,
Toti copiii tipa in jocurile lor.
Cand cineva moare in lume,
Toti oamenii plang in visele lor.
Poezia e roua sclipind in soare, cand aceasta roua iti uda incaltarile incepe proza vietii.
Poezia e roua sclipind in soare, cand aceasta roua iti uda incaltarile incepe proza vietii.
In aceasta imprejurare
... in aceasta imprejurare
numai sufletele au ceva de spus.
Prin tot ce fac
te citește mai mult
In aceasta imprejurare
... in aceasta imprejurare
numai sufletele au ceva de spus.
Prin tot ce fac
te repet;
am ratat si moartea
din cauza aceasta!
... langa radacini
mi-e sufletul.
Cui zau ii mai pasa Ca pe la Voronet cerul se-ntoarce acasa Universuri paralele
Cui zau ii mai pasa Ca pe la Voronet cerul se-ntoarce acasa Universuri paralele
Am desteptat in inimi cu lira-mi bunatatea, De aceea de popoare mult timp voi fi iubit.
Am desteptat in inimi cu lira-mi bunatatea, De aceea de popoare mult timp voi fi iubit.
Va ploua pana joi
Sunt o casa fara ferestre. Soarele
nu apune niciodata aici
luna nu isi plimba insemnata citește mai mult
Va ploua pana joi
Sunt o casa fara ferestre. Soarele
nu apune niciodata aici
luna nu isi plimba insemnata ei melancolie
pe rafturile unde astept. Nicio femeie
nu canta in mine
parul ei lung nu matura podelele unde scriu
talpile mele merg pe injuraturile unuia
care urca de jos. Sus nu aud.
Cand voi termina ce am de spus
va fi seara.
Cel mai urat cuvant din lume va inflori
in inima obscura a ratiunii vrajite
de amour propre.
Un nebun va canta pedant Miserere. Va ploua
pana joi.
Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le citește mai mult
Poetul nu este atat un manuitor, cat un mantuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturala si le aduce in starea de gratie.
Unii poeti se cred iarba, se reediteaza anual.
Unii poeti se cred iarba, se reediteaza anual.
