Promiscue ca o implozie cronica, trupurile mele valabile ar putea deveni brusc gradini suspendate ale Semiramidei deasupra unei Patrii corporale citește mai mult

Promiscue ca o implozie cronica, trupurile mele valabile ar putea deveni brusc gradini suspendate ale Semiramidei deasupra unei Patrii corporale extra- permisiv conectate la perfuzii cu serotonina.

In varful genelor stau agatate visele. Asteapta o clipire mai lunga pentru a se prelinge-n irisi.

In varful genelor stau agatate visele. Asteapta o clipire mai lunga pentru a se prelinge-n irisi.

Sunt plamadit din carnea lui Eros si sangele lui Bacchus.

Sunt plamadit din carnea lui Eros si sangele lui Bacchus.

Ticurile corpului nostru - cu rigoarea lor geometrica, cu mecanica lor absurda, cotidiana si iresponsabila. Tratat despre corp, 2010

Ticurile corpului nostru - cu rigoarea lor geometrica, cu mecanica lor absurda, cotidiana si iresponsabila. Tratat despre corp, 2010

Nu stim adesea ce sa detestam mai mult: infirmitatea de a avea un trup, sau gloria anonima a bolii, care citește mai mult

Nu stim adesea ce sa detestam mai mult: infirmitatea de a avea un trup, sau gloria anonima a bolii, care ni-l reaminteste mereu. Tratat despre corp, 2010

Corpul meu - silit sa se dezica mereu de propriile lui gesturi, fidel tradarilor lui cotidiene, incapabil sa sufere cu citește mai mult

Corpul meu - silit sa se dezica mereu de propriile lui gesturi, fidel tradarilor lui cotidiene, incapabil sa sufere cu dezinvoltura sau sa se bucure neconditionat. Tratat despre corp, 2010

Cu visele inchegate in jurul pleoapelor, cu algele surasurilor incolacite in coltul buzelor, ne recunoastem mereu in propriul nostru corp: citește mai mult

Cu visele inchegate in jurul pleoapelor, cu algele surasurilor incolacite in coltul buzelor, ne recunoastem mereu in propriul nostru corp: dupa mers, dupa gesturile timide, dupa viata improvizata pe care o traim taras-grapis

Trupul este un strigat la fereastra linistitei absente, o bataie de inima la poarta infinitatii, o silueta diforma la marginea citește mai mult

Trupul este un strigat la fereastra linistitei absente, o bataie de inima la poarta infinitatii, o silueta diforma la marginea apelor tulburi.

Corpul acesta, cu relieful lui intortocheat si inevitabil, consimtind neincetat la propriile lui limite, eludand spaime si orori abia presimtite, citește mai mult

Corpul acesta, cu relieful lui intortocheat si inevitabil, consimtind neincetat la propriile lui limite, eludand spaime si orori abia presimtite, nu e, poate, altceva, decat o himera deversata in irealitatea amagitoare a concretului, un vis obligatoriu, o iluzie clandestina ce ia, in fiecare zi, din nou, iar si iar, cunostinta de sine.