apocrifa

nu
intre noi n-au fost arse toate puntile
mai e si arborele dragon
cel care si-a aruncat radacinile citește mai mult

apocrifa

nu
intre noi n-au fost arse toate puntile
mai e si arborele dragon
cel care si-a aruncat radacinile peste prapastie
dar mai e si iluzia mea
ca pot trece peste orice
si o sa ajung pe celalalt mal
fie prin hatisul aerian al lianelor
fie si pe un pod de ceata
arcuit peste spaime
dar tu vei fi plecata pe o insula
si eu voi strabate iarasi Oceanul
inot ca si alta data cand
tu te-ai mutat intr-o stea
si ma vei arunca din nou in adancul Spatiului
sa te caut
dar tu te vei fi ascuns intr-o galaxie
care nu figureaza pe nici-o harta a cerului
si pentru ca
intre noi nu au fost arse toate puntile
eu te voi cauta mereu
si aproape ca te descopar
pentru ca am inteles in sfarsit ca trebuie sa te gasesc
peste ceea ce ne desparte
cand plutesti prin vazduh cu noaptea in par
sau cand esti culcata alaturi
apocrifa si pagana
in patul meu

Orasul avea o singura casa
casa avea o singura incapere
incaperea avea un singur perete
peretele avea un singur ceas
citește mai mult

Orasul avea o singura casa
casa avea o singura incapere
incaperea avea un singur perete
peretele avea un singur ceas
ceasul avea o singura limba.

Stateam - noi, pe un mal,
si ele, umbrele noastre, pe celalalt -
la fel ca intr-o balanta
si plangeam citește mai mult

Stateam - noi, pe un mal,
si ele, umbrele noastre, pe celalalt -
la fel ca intr-o balanta
si plangeam in hohote. Era frig.
Eram uzi. In oul lor, mortii
dadeau sovaitori din umeri: atata se pricepeau,
atata puteau sa faca si ei, acolo,
in racorosul lor adapost cu mai multe etaje
si prosoape curate pentru oaspeti. Noi, pe un mal,
si ele, umbrele noastre, pe celalalt -
si abia catre seara si-a facut aparitia o faptura
aproape divina, un mic personaj in mai multe culori
la fel ca un mascarici. Era frig, eram uzi
si nu-si mai amintea parola nici unul: cuvantul
pierdut si teribil! S-a prefacut ca plange si el
(sau poate ca nu s-a prefacut! ), a strans intr-o
frunza de ulm cateva mostre din propriile lui lacrimi,
s-a uitat printr-un tub de lemn catre noi
(nu-si mai amintea parola nici unul). "O.K.":
s-a auzit ciripitul sau aproape divin. "Va puteti
intoarce acasa": a ciripit mascariciul. Era frig.
Eram uzi - si fiecare umbra, din motive inca
nedeslusite pana acum, tinea un buchet
de violete proaspete in mana.

Viziune

Aud o voce neauzita, Care-mi spune ca nu trebuie sa raman; Vad o mana nevazuta, Care ma cheama departe.

Aud o voce neauzita, Care-mi spune ca nu trebuie sa raman; Vad o mana nevazuta, Care ma cheama departe.

Pestera

intr-o zi am intrat eu insami in pestera trupului meu
stinghera si cu parul zbirlit pe cap de citește mai mult

Pestera

intr-o zi am intrat eu insami in pestera trupului meu
stinghera si cu parul zbirlit pe cap de spaima
mai intii am pasit prin desert
leii dormeau rezemati unii de altii ca niste catedrale
spinarile lor erau aurore boreale
cascade niagara de nisip astupau gurile si toti ochii
doar oamenii desertului stiau ca zapada-i fierbinte si moale
in pestera trupului meu se afla un eremit al nisipurilor
mort neputrezit cu miinile impreunate pe piept
si cu fata intoarsa spre rasarit
l-am atins si pulberea mi-a intrat in nari ca urma lasata de foc
leii nu-l devorasera
nici vulturii nu-i curatasera oasele
nici serpii nu-l incolacisera
nimeni nu voia sa manince din mortul acela care nu mirosea a nimic
el statea ca un fetus batrin
il priveam si un glas de femeie nebuna zvonea in mine strigind
cine te-a nascut intre leii uitati ai lui dumnezeu
cine te-a auzit cum sfredelesti in pustiu
cine a simtit cum arzi ca o torta intoarsa pe dos
aspru calugar de diamant
barba ta creste desi ajunsa-i la talpi
barba ta-i asternutul meu pentru vremea cit voi sta inchisa aici
iar daca nu voi iesi niciodata afara
barba ta-i chiar rochia mea de nunta moarte si domnisoara.

Poezia e un mod ceremonial, ineficient de a comunica irationalul, este forma goala a activitatii intelectuale.

Poezia e un mod ceremonial, ineficient de a comunica irationalul, este forma goala a activitatii intelectuale.

Poetii imaturi imita; cei maturi fura.

Poetii imaturi imita; cei maturi fura.

Daca ma iubesti

Daca ma iubesti,
prin vraji de dor,
voi transforma toate stelele cerului
in lacrimi de bucurie
citește mai mult

Daca ma iubesti

Daca ma iubesti,
prin vraji de dor,
voi transforma toate stelele cerului
in lacrimi de bucurie
si-n sarutari nebune.

Daca ma urasti,
voi transforma toate urile tale
in bumeranguri de foc
care-ti vor arde inima
cu toate stelele vrajite de dor.

Floare galbena:

Blanda floare,
Imbracata-n galben cer,
Martor dragostei si crezul
Primului sarut de straja.

Dorm in rame citește mai mult

Floare galbena:

Blanda floare,
Imbracata-n galben cer,
Martor dragostei si crezul
Primului sarut de straja.

Dorm in rame cei ce-au spus
Iasomiei doar frumosul,
Martorul tau sfant durerea-
Tu distrusa de nesomn.

Crezul meu - nehotararea
De-a te sti iubire rara;
In campia numai smirna,
Arsa-as vrea sa stiu ca mori.

Trec prin ierburi mari nelinisti
Tu ramai credinta blanda,
Semn al cutei de pe frunte
Sangerat de dorul tau.