Alb
Alb indescifrabil, nevazute
unduiri de cuvinte
Spun clipei mele
sa mai aiba rabdare
in metafora
de carne si sange
a vietii:
premonitie si recunoastere
este atingerea
de valul intrebarii care
se indeparteaza.
Sunt pelerinul caruia
i s-a asasinat biograful:
drumul e un adevar transparent
viata o coala de hartie
ramasa alba
ramasa alba
S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
NICĂ N-A PLECAT
Căci
Nefericit ca anul acesta
Ca anul
trecut
Şi
Ca de când sunt
TATĂ
N-am citește mai mult
NICĂ N-A PLECAT
Căci
Nefericit ca anul acesta
Ca anul
trecut
Şi
Ca de când sunt
TATĂ
N-am fost niciodată
Costel Zăgan, Ode gingaşe
Ochiul taia Ochiul taia cu scalpelul bucati de ceara trandafirie carnea nuantelor putrezea calm in acvarii la unii durerea batea citește mai mult
Ochiul taia Ochiul taia cu scalpelul bucati de ceara trandafirie carnea nuantelor putrezea calm in acvarii la unii durerea batea puternic din palme iar altii priveau lumea prin ochelari de zapada
Inima de portelan:
Numai doi intr-un castel infim
Pe care nici o umbra nu-l mai sparge
La ceasu-n care citește mai mult
Inima de portelan:
Numai doi intr-un castel infim
Pe care nici o umbra nu-l mai sparge
La ceasu-n care e ales sa fim
Cu-o dragoste peste catarge.
Iata drumul nu vine sau astazi vine
Ca si cand n-am scapa de apus
Nici tu nici eu, dar se cuvine
O intrebare fara raspuns.
Dorul s-a aprins intr-o idee
Si nici o lacrima nu-l stie stinge
Chiar daca vorbele o sa-l incheie,
Calcand, tacut, va mirosi a sange.
Si daca nu mai e scapare-n fuga
Si am uitat sa stiu cat tine-un an,
Coboara mana pana nu alunga
Spaima inimii de portelan.
Haiku
O vijelie -
papadia a ramas
doar amintire
In balconul meu -
greierele nu stie
ca ninge citește mai mult
Haiku
O vijelie -
papadia a ramas
doar amintire
In balconul meu -
greierele nu stie
ca ninge de ieri
Canta cu fala
pe cotetu-nzapezit -
cocosul negru
Zapada-n barca
de la malul lacului -
deasupra-i corbul
Ecou de clopot
noaptea la biserica -
trasnet in lunca
Seara de toamna -
in lumina ferestrei
gradina in dungi
Ninge cu fulgi mari -
in lung si-n latul luncii
nici tipenie.
Pentru poezie, tarile nu sunt nici mari si nici mici. Locul sau este in inima tuturor oamenilor.
Pentru poezie, tarile nu sunt nici mari si nici mici. Locul sau este in inima tuturor oamenilor.
Coranul nu e lipsit de poezie, chiar farmecul sau, provenind din farmecele fizice ale existentei umane, tine, in aceasta privinta, citește mai mult
Coranul nu e lipsit de poezie, chiar farmecul sau, provenind din farmecele fizice ale existentei umane, tine, in aceasta privinta, oarecum, de acela al anticilor, cu culori mai noi si, indraznesc sa spun, mai insorite.
Circuitul tacerii Tacerea zburda pe hartie cuvintele sunt niste lupi tacerea va muri si-o stie dar canta cum s-o intrerupi citește mai mult
Circuitul tacerii Tacerea zburda pe hartie cuvintele sunt niste lupi tacerea va muri si-o stie dar canta cum s-o intrerupi Ode gingase
Fericirea casta
Ce fericire sa-l
descoperi pe Dumnezeu
in pantecul unei femei
acolo unde se naste copilul
acolo citește mai mult
Fericirea casta
Ce fericire sa-l
descoperi pe Dumnezeu
in pantecul unei femei
acolo unde se naste copilul
acolo unde arta absoluta
nu mai are nici un sens
acolo unde toti poetii
ne nastem
si toti oamenii trebuie sa murim
dar ce fericire
sa-l gasesti pe Dumnezeu
in pantecul unei femei
Patul metafizic, 2000
Ante Omnia Patrie- adevar dintai- rostesc numele tau cu voluptatea cea mai pura, sunt biciul de lumina zvarlit ca un citește mai mult
Ante Omnia Patrie- adevar dintai- rostesc numele tau cu voluptatea cea mai pura, sunt biciul de lumina zvarlit ca un blestem de toti strabunii mei cu noptile pe gura
