S-ar putea să-ți placă / Vezi toate maxioms
Poezia este viata inainte de a fi arta.
Poezia este viata inainte de a fi arta.
Eminescu este cetatean de onoare a universului.
Eminescu este cetatean de onoare a universului.
E ziua-n care mama mi-a dat lumina-n ochi, e ziua-n care tata m-a ferit de deochi, e ziua cea mai citește mai mult
E ziua-n care mama mi-a dat lumina-n ochi, e ziua-n care tata m-a ferit de deochi, e ziua cea mai lunga din anul preadomnesc e ziua mea si-s mandra ca-s om si ca traiesc!
O, Doamne, veacul s-a schimbat? Ori numai noi, dinspre trecut?
O, Doamne, veacul s-a schimbat? Ori numai noi, dinspre trecut?
Oricare femeie care venea in camera lui Fra, habar n-avea ce-o asteapta.
Fra era un tinar de buna credinta, hranit citește mai mult
Oricare femeie care venea in camera lui Fra, habar n-avea ce-o asteapta.
Fra era un tinar de buna credinta, hranit cu spuza notelor
si cu oftatul diejilor si bemolilor, traise in luxul imaginatiei,
slujea timpul foarte precis si cu mult simt gospodaresc,
iar la rindul sau, timpul trecea razant pe linga obrazul lui,
neatingindu-l, doar lasindu-i in urma un tremur de aer rece,
asemanator unei mingii, care te paseaza in goana,
Cite-o blonda, cite-o bruna il mai vizita din cind in cind
fara nici un motiv, care ascundea totusi in coaja lui
ridicolul propriei sale conditii.
Frumusetea lui Fra emana efluvii magnetice,
privirile de cameleon verzi, cu irizatii de pastrav le ademena pe femei
intr-un cerc atit de etans, incit,
daca ar fi dorit apoi sa se sustraga, nu s-ar fi putut comite,
nici o concesie, neexistind nici o fisura.
Ele veneau pe rind, el le conducea condescendent, tinindu-le trena
cu grija intr-o mina, sa nu-i mature cele saizeci si patru de scari, spre mansarda paralelipipedica, semanind mai degraba cu un buncar
decit cu o locuinta.
Toate ramineau surprinse, cind deschizind usa vedeau acolo,
asteptindu-le o statuie cutremurator de frumoasa,
care sta intr-un colt,
intr-un spatiu de pedeapsa. Linistea din jurul ei
era atit de perfect armonizata, ca moleculele de untdelemn, formind o plasma translucida, suav galbuie.
Destindere
Sub paltinii padurii ca-n stresini de sub cer
Unde si soarele patrunde tors de miezuri
Iar frunzele-n culoare citește mai mult
Destindere
Sub paltinii padurii ca-n stresini de sub cer
Unde si soarele patrunde tors de miezuri
Iar frunzele-n culoare se impletesc cu viezuri
Si flori pline de taina iertare parca-si cer
Ca mai pastreaza-n ele acele sacre crezuri...
M-as mai intinde iara, m-as regasi-nc-o data
Sa duc si sub tarina vazduhul preacurat
Cand paltinii din pleoape a rugaciune bat
- Natura-ntreaga-si simte fiinta vinovata!
Fiecare poem este o biserica in care se-nchina copiii mei nenascuti.
Fiecare poem este o biserica in care se-nchina copiii mei nenascuti.
Un poet in care nu se schimba nimic pentru ca rezoneaza cu universul e ca o cutie goala care ii citește mai mult
Un poet in care nu se schimba nimic pentru ca rezoneaza cu universul e ca o cutie goala care ii anunta pe ceilalti, cu zgomote surde, ca e batuta cu batul.
Oare cum am putea defini poezia noi acestia care prin poezie, ne ducem crucea?
Oare cum am putea defini poezia noi acestia care prin poezie, ne ducem crucea?
