Psalm polemic

De ce Doamne nu ma lauzi niciodata
de ce Doamne nu-mi asculti parerea
si de ce cand citește mai mult

Psalm polemic

De ce Doamne nu ma lauzi niciodata
de ce Doamne nu-mi asculti parerea
si de ce cand eu sarut o fata
faci atat de-amara mierea

De ce Doamne nu-mi asculti parerea
daca sunt un inger prea pierdut
da-mi raspuns la orice gand tacerea
nu ma fa sa dau si la sublim rebut

Daca sunt un inger prea pierdut
tu de ce cand eu iubesc o fata
faci sa-mi fie frica de sarut
de ce Doamne nu ma lauzi niciodata

De ce Doamne nu-mi asculti parerea
sa-mi dai cupa cu otrava nu tacerea

Costel Zagan, Cezeisme, 2008

Poetul pastreaza in memoria sa o farama din lumea inalta ce l-a scapat printre pamanteni.

Poetul pastreaza in memoria sa o farama din lumea inalta ce l-a scapat printre pamanteni.

Cea din urma dezamagire

Din cuvant
te-ai nascut
in cuvant
te vei intoarce

Caci ale tale
sunt
si citește mai mult

Cea din urma dezamagire

Din cuvant
te-ai nascut
in cuvant
te vei intoarce

Caci ale tale
sunt
si tacerea
si necuvantul
si cantarea

In numele
lui Eminescu
si al Veronicai Micle
si al poeziei lor
de dragoste

Pana la
cea din urma
postuma

INAINTE
sa eliberam
tacerea
din cuvinte

Un poem nu este terminat niciodata, doar abandonat.

Un poem nu este terminat niciodata, doar abandonat.

Omenirea se duce de rapa, norocul nostru ca mai exista poetii.

Omenirea se duce de rapa, norocul nostru ca mai exista poetii.

Flux de seductie

Uneori cei din jurul meu se mira
cat de deschis le vorbesc,
se mira si nu citește mai mult

Flux de seductie

Uneori cei din jurul meu se mira
cat de deschis le vorbesc,
se mira si nu inteleg
ca de fapt conversez cu mine,
doar cu mine insumi.
Neatent la context, la ochii exteriori.

Sa vad daca mai pot regasi
cheia ratacita a vechilor semnificatii,
sa vad cat se mai poate merge inca
pe drumul acesta
al lumii pline de paradoxuri.

Lipindu-mi ochii cat mai adanc
de pieptul sovaitor, urmaresc
steaua ce m-a calauzit pana la nastere.
Infruntand pentru mine
Printre atatea furtuni, primejdia si nepasarea

Melodrama realului, 2006

Haiku

O vijelie -
papadia a ramas
doar amintire

In balconul meu -
greierele nu stie
ca ninge citește mai mult

Haiku

O vijelie -
papadia a ramas
doar amintire

In balconul meu -
greierele nu stie
ca ninge de ieri

Canta cu fala
pe cotetu-nzapezit -
cocosul negru

Zapada-n barca
de la malul lacului -
deasupra-i corbul

Ecou de clopot
noaptea la biserica -
trasnet in lunca

Seara de toamna -
in lumina ferestrei
gradina in dungi

Ninge cu fulgi mari -
in lung si-n latul luncii
nici tipenie.

Doamne al zilelor si noptilor mele de osanda, e bezna in jurul meu si in mine, nu mai stiu azi citește mai mult

Doamne al zilelor si noptilor mele de osanda, e bezna in jurul meu si in mine, nu mai stiu azi ce e rau, ce e bine, nu mai intrezaresc hotarul dintre viata si moarte.

O legenda chinezeasca spune ca era odata o lira cu un numar dublu de coarde fata de cele obisnuite. Nici citește mai mult

O legenda chinezeasca spune ca era odata o lira cu un numar dublu de coarde fata de cele obisnuite. Nici zeii, cat erau ei de zei, nu rezistau sa-i asculte cantecul suprem ca frumusete, iar muritorii cu timpane inadecvate il auzeau ca zgomot, fara sa-i perceapa melodia.Enervati, zeii i-au poruncit celui care o faurise sa despice lira in doua, iar mesterul a trebuit sa se supuna. Dupa aceea, zeii ascultau cand o parte a lirei, cand alta, nereusind sa lege jumatatile cantecului.
Poezia lui Eminescu este ca lira din legenda: tradusa, trezeste in cine nu-i cunoaste limba o nedumerire deceptionata: oare ce o fi in ea atat de extraordinar? Pe de alta parte, noi, care-i putem asculta cantecul integral, suntem oare demni de sansa asta? ....
Poezia lui Eminescu, extraordinara si trista de presimtirea propriei singuratati, pare sa fi ramas prizoniera in limba ei de o frumusete unica. Ar trebui sa o ascultam si sa ne bucuram de ea, cat nu e prea tarziu pentru noi ca muritori, caci lira, dinspre partea ei, are in fata eternitatea.