Exercitiu de blestem

Sa nu mai ard produc cenusa
sa nu te bat la cap ca nu e usa
citește mai mult

Exercitiu de blestem

Sa nu mai ard produc cenusa
sa nu te bat la cap ca nu e usa

Sa nu scot gheara nu-s pisica
sa dau din coate cand mi-e frica

S-arunc aureola asta-i frunte
sa merg odata daca-s munte

Si iarba-i iarba nu hartie
sa o cosesc nu pentru-a scrie

Ea a fost atat de frumoasa, incat frumusetea ei
bantuie prin mine ca o boala oblojita de ceaiuri,
linistita ca citește mai mult

Ea a fost atat de frumoasa, incat frumusetea ei
bantuie prin mine ca o boala oblojita de ceaiuri,
linistita ca moartea dupa ce a luat totul si zambeste
de dupa gratii, frumoasa incat nici nu pot
gandi, gandul o duce mult prea departe,
pana acolo unde mainile nu o ating.

o iubire, mai multe pachete de nervi, o colectie de idei si o moarte.

o iubire, mai multe pachete de nervi, o colectie de idei si o moarte.

Nimeni nu stie ce e in creierul unui poet cind scrie! Nici macar el! -Fa-i o radiografie! zice-un ucenic tembel.

Nimeni nu stie ce e in creierul unui poet cind scrie! Nici macar el! -Fa-i o radiografie! zice-un ucenic tembel.

Pe de o parte, se fereste sa pozeze in poet, insa, pe de alta parte, se teme de perspectiva de citește mai mult

Pe de o parte, se fereste sa pozeze in poet, insa, pe de alta parte, se teme de perspectiva de a nu mai fi poet. Pentru Bacovia, maximum de drama nu e sa mori, ci sa fii un fost poet.

Colind strazile inguste, privesc indelung oamenii,
siluetele lor subtiate prin care poti infige o lama
fara sa curga sange,
castelele citește mai mult

Colind strazile inguste, privesc indelung oamenii,
siluetele lor subtiate prin care poti infige o lama
fara sa curga sange,
castelele pe-o rana prinse in plase de paianjen celeste
si muzeele adapostite in castele dezlipite din poveste
si lipite ca niste abtibilduri pe zambete,
pe flash-urile turistilor, pe zarva pasilor pierduti pe dalele roase,
miros de petrosin si analcid, de amoniac din latrinele
miilor de vizitatori care inabusa intrarile si ingrasa oglinzile
cu zigzagul lor de plastilina, printre atipirile oamenilor de ordine,
printre tufisurile plutind pe volute baroce si cristalul trompetelor,
in alcovurile violei da gamba.
Colind strazile inguste, privesc indelung oamenii. Ma pierd prin campii si pe dealuri,
ma afund in ceata erei eroice, printre steme pentru totdeauna apuse
rupte din trupul infrigurat de puritate.
Figuri de crai se pierd peste coamele orizontului,
se duc si imi apar mai rascolitor in vis,
in tristetea ingrosata ca vinul vechi in ochii deschisi,
indelung sangerandu-mi in creier.

Indelung

Maseaua ariciului

Un arici cu ochelari
Si cu tepii nu prea mari
Suferea din primavara
De-o masea. Dar, intr-o citește mai mult

Maseaua ariciului

Un arici cu ochelari
Si cu tepii nu prea mari
Suferea din primavara
De-o masea. Dar, intr-o seara,
Scos din pepeni de durere,
Pe-o furtuna care tuna,
Din fantana pana-n luna,
O pornisem bietul, vere,
Spre batrana gargarita,
C-o stia de doctorita
Priceputa-n alte cele,
La masele.

Cum era asa bolnav
Unii cred ca foarte grav!
A batut si - cu scandal
Printe paznici si portari
Ce-l trageau de ochelari -
A razbit pana-n spital

Gargarita l-a primit
Cum e demn si cuvenit
Si i-a spus: - Ma rog frumos,
Tepelina da-o jos
Si cum iti spui
Pune-o binisor in cui
Si te-mbraca intr-un halat
Chiar de mine curatat.

Ghem de nervi si de durere,
Chibzuind sa nu dispere,
Stiti ce-i zise pacientul
Gargaritei cu patentul?
- Cum adica, dumneata
Nu pricepi ca haina mea
Nu se poate dezbraca?
Tepelina, nu pricepi
Ca-i din patru mii de tepi,
Toti infipti in pielea mea,
Iar dumneata
Vrei sa-i smulg, sa-i pun in cui
Ca pe-o haina-a nimanui?!
Unu de mi-l tragi din piele
Doare cat vreo cinci masele;
Gargarito, gargareste
De masea ma lecuieste
Ca mi-i mintea cam nauca
De durere si pe duca!
Rogu-te, imi iarta vina
Ca raman cu tepelina
Imbracat! Dar nu se poate
Nici un tep dintr-insa scoate! ...
Nu-mi mai cere,
Ca-i durere
Orice clipa care trece
Pan’ la inima, de rece.

Si-uite-asa,
Ca sa-si scoata o masea,
Trebui ariciu, frate,
Multe aventuri sa poarte
La spitalul cu pricina,
C-a intrat cu tepelina!

Buna dimineata
soarele e cu tine tine minte asta
toata ziua asta sa tii intre peretii capului buna dimineata soarele citește mai mult

Buna dimineata
soarele e cu tine tine minte asta
toata ziua asta sa tii intre peretii capului buna dimineata soarele e cu mine
sa stii ca tu ai un ceas prieten al tau care poate sa fie cu tine in casa
in parc ceasul de la masa de visavis
pe terasa de unde zambesti unei femei in fusta clos
o femeie care iti aduce soarele iar intre peretii capului / ea e toata cu tine
si amandoi sunteti ca inmuiati in lumina.

Am vrut sa comunic ceea ce am vazut,pentru ca si altii sa vada ce am vazut eu.

Am vrut sa comunic ceea ce am vazut,pentru ca si altii sa vada ce am vazut eu.