Tăcere cu efect retro

Mă plimb cu paşii grei de Iorga
o Doamne în ce veac am scris
tăcerea-şi citește mai mult

Tăcere cu efect retro

Mă plimb cu paşii grei de Iorga
o Doamne în ce veac am scris
tăcerea-şi acordează orga
şi mă trezesc din nou în vis
O Doamne în ce veac am scris
pe trepte de solar liceu
de cartea-mi părea paradis
iar Eminescu Dumnezeu

Pe trepte de solar liceu
tăcerea-şi acordează orga
şi-n amintire iată eu
mă plimb cu paşii grei de Iorga

Pentru un veac sau o poate un mileniu
împărtăşind tăcerea altui geniu

Costel Zăgan, Cezeisme,2008

Letargie

Trecem pe strazile pustiite de soare.
Jaluzele negre nu cheama boare.
Un nimeni imens se roteste in jur,
citește mai mult

Letargie

Trecem pe strazile pustiite de soare.
Jaluzele negre nu cheama boare.
Un nimeni imens se roteste in jur,
Cenusa oxizilor de fiere incinse.
Se leaga absurd strazile tuturor
Romelor vechi si invinse.
Fad ireal.Oras crepuscular,
Fara flori, fara gest la ferestre.
Molime au trecut adormind
Fiintele in letargii terestre...
Si totusi, nu-s berne la geamuri.
Coroanele nici n-au fost comandate.
Numai singuratatea din ei si din noi
Face strazile atat de-ntunecate.
Aprinde-le putredul somn.
Bate la geamuri, la porti.
Trezeste-i, trezeste-i si minte-i
Ca vindem coroane si morti.

Scara de apa

Si-acum poftiti In gradina cu nervii infloriti Universuri paralele

Si-acum poftiti In gradina cu nervii infloriti Universuri paralele

Nu exista bani in poezie si nici poezie in bani.

Nu exista bani in poezie si nici poezie in bani.

Nu mai e loc aici,
chircitul ochi petrece
in amintire simple intamplari,
priveste orb un mar tinut in palma,
prin citește mai mult

Nu mai e loc aici,
chircitul ochi petrece
in amintire simple intamplari,
priveste orb un mar tinut in palma,
prin lacrima oprita langa nari.

Ce urias in tarmurile sale,
rosul din fructe cat un asfintit,
respira tot mai rar lumina
sub pielea ei de soare obosit.

Sarutul poeziei

Decat un potop de cuvinte,
mai bine sadeam o padure.

Crestea umbra tot mai trufasa,
incat citește mai mult

Sarutul poeziei

Decat un potop de cuvinte,
mai bine sadeam o padure.

Crestea umbra tot mai trufasa,
incat soarele se putea culca
in pat de umbre.

Strang in palma un miez
de idee cruda.

Astept sa se coaca fragii
din padurea copilariei,
sa-mi fragezeasca limba
aroma carnii unui fruct
adevarat.

Gustul poeziei poate fi tot atat de dulce
ca roadele crangului,
daca ea te-a sarutat o data
si ti-a intrat in inima
ca lumina-ntr-o casa.

Ritm

Tacerea are acelasi ritm,
oamenii merg vorbind la telefon
atunci cand sunt singuri
si cand ochii li se citește mai mult

Ritm

Tacerea are acelasi ritm,
oamenii merg vorbind la telefon
atunci cand sunt singuri
si cand ochii li se plimba in ritmul
in care se intuneca pe pamant
inainte de ploaie.

Trecerea lasa urme din ce mai adanci
ca si palmele peste picioarele ce se insiruie
in ritmul muzicii pe care doar masinile
o fac prin zi.

Trecerea are acelasi ritm,
nimic mai curat decat rasul femeilor
inainte de ploaie.

In noaptea urmatoare se facea ca locuiesc intr-o pasare
Era o pasare cu doua etaje foarte spatioasa bine finisata
si citește mai mult

In noaptea urmatoare se facea ca locuiesc intr-o pasare
Era o pasare cu doua etaje foarte spatioasa bine finisata
si mansardata cit se poate de cochet
In acea mansarda locuiam eu
mai exact in cutia craniana a pasarii
Dormeam poate visam cind deodata
am auzit soneria de la intrare
ceva ca un filfiit de aripi aproape imperceptibil
M-am ridicat din pat m-am dus la usa am deschis
si in fata mea se afla pasarea in care locuiam eu la mansarda
Prin ochii ei ca doua ferestre luminoase
m-am vazut pe mine stind in picioare in pragul usii
uitindu-ma fix in ochii pasarii in care locuiam.

Caci toti ucidem ce ni-i drag

Caci toti ucidem ce ni-i drag